Cu toate acestea, banii pentru păgubiţi continuă să vină greoi, cu întârzieri

Atacurile animalelor sălbatice asupra gospodăriilor oamenilor s-au împuţinat oarecum în acest an, ca urmare a măsurilor pe care oamenii, alături de cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna, au înţeles să le ia, având exemplu experienţa anilor trecuţi. Aşa se face că, în acest an, chiar dacă au existat atacuri, pagubele nu mai sunt la nivelul celor din anii trecuţi, ceea ce este un pas înainte.

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, a explicat că măsurile de protecţie au dat rezultate – fie că a fost vorba despre o pază mai bună, instalarea de garduri electrice ori chiar sperietori.

„Oamenii au început să conştientizeze că atacurile sunt tot mai frecvente, aşa că şi-au luat măsuri de siguranţă. Speciile protejate – lupul, ursul şi pisica sălbatică – au dat mai puţine atacuri în gospodării, ceea ce e bine inclusiv prin faptul că au rămas în mediul lor natural şi nu s-au mai apropiat de aşezările umane”, a explicat Neagu.

Acesta a arătat că lupii au atacat în acest an 25 de turme de oi din judeţul nostru, făcând o pagubă totală de aproape 200 de capete. Urşii în schimb, au atacat mai „diversificat”, atacurile lor fiind şi mult mai numeroase. Urmare a atacurilor urşilor, pagubele constau în 54 de bovine, 32 de oi, un cal şi câteva zeci de găini, iepuri şi alte animăluţe mărunte de curte.

Despăgubirile vin, dar prea târziu

În ceea ce priveşte pagubele, acestea sunt constatate de cele mai multe ori destul de rapid, însă problema constă în despăgubirea lor. Valorile despăgubirilor încep de la 200 de lei – pentru o oaie, şi pot ajunge chiar la sume de 5000 de lei – pentru o vacă, dacă vorbim de una de rasă, care dă lapte. Valoarea despăgubirilor mai depinde şi de preţul de achiziţie al animalului, starea sa de sănătate, utilitatea şi alte astfel de aspecte, în consecinţă nu există un barem exact al sumelor acordate. Însă chiar dacă comisiile de constatare a pagubelor fac evaluările în timp util, banii ajung la oameni destul de târziu, uneori după luni întregi, sistemul fiind la fel de greoi precum în trecut şi aparţinând de Bucureşti. Iar acesta este cel mai supărător aspect pentru oameni, deoarece mulţi depind de agricultură şi venituri ce derivă de aici, iar banii vin târziu. Astfel că acum, la final de 2013, abia se finalizează despăgubirile pentru anul 2012. Din păcate însă pentru cei direct afectaţi, aspectul nu e controlabil la nivel local astfel că va mai dura ceva până vor veni despăgubirile la pagubele pe acest an.

Statisticile arată că în judeţele Covasna, Harghita şi Vrancea se află cea mai numeroasă populație de urși bruni din Europa, numărul exemplarelor fiind de aproximativ 2.300. Numai în judeţul nostru, numărul urşilor este undeva la 900. APM-urile din cele trei județe au inițiat proiectul european Lifeursus, destinat protejării ursului brun inclusiv prin medierea cu oamenii afectați de aceste animale. În cadrul Lifeursus funcționează și pagina de Internet www.carnivoremari.ro, unde este disponibil Ghidul cu cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populației de urs brun, precum și mai multe informații referitoare la zonele periculoase pentru om, bârlogurile urșilor și pagubele produse de aceștia. Iar pe modelul acestui proiect, care oferă informaţii despre populaţia urşilor şi zonele cele mai frecventate de aceştia, cele trei agenţii vor lucra în viitor la lansarea unui program asemănător, destinat lupilor.

Castorii s-au mai cuminţit

Şi problema castorilor pare că s-a mai aşezat, deoarece, susţine Gheorghe Neagu, nu au mai existat în ultima vreme distrugeri ale digurilor de apărare contra inundaţiilor, aşa cum s-a întâmplat într-o perioadă din anii trecuţi.

„Numărul castorilor a rămas la fel de ridicat, nu cred să fi scăzut brusc, ci probabil că şi-au găsit alte puncte de atracţie, deoarece nu am mai primit sesizări legate de distrugerea digurilor de protecţie”, a explicat Neagu, amintind că aceste animăluţe simpatice care locuiesc în incinta malurilor de ape sunt specie protejată. Neagu spune că şi în caz de sesizări, APM oricum nu poate face prea multe, deoarece vorbim despre o specie protejată, iar singurele măsuri posibile ar fi cele de relocare, care ar trebui să se ia împreună cu cei de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov, căci ei au adus familiile de castori pe apele din județ în 2009. Se pare că în prezent avem, numai pe râurile mari din zona noastră, în jur de 200 de castori – ceea ce este foarte mult.

Lipsa investiţiilor are şi un avantaj: aerul curat

Directorul APM Covasna a ţinut să precizeze că bogăţia faunei judeţului o dă inclusiv faptul că la noi nu s-au realizat, totuşi, tăieri masive de pădure, aşa cum s-a întâmplat prin alte zone ale ţării. Neagu susţine că tăierile din judeţ se fac mereu pe baza cotelor aprobate, ceea ce se vede inclusiv că la noi n-au aparut zone “chele” ori alunecări de teren din cauza tăierilor masive. Revenind la problemele de mediu din judeţul nostru, Gheorghe Neagu susţine că nu avem motive de îngrijorare în acest sens. Pe de-o parte, calitatea aerului este una care se află în norme, iar asta şi pentru că nu avem o zonă industrializată.

Fabrica de la Reci, fără pericol de mediu pentru judeţ

Pornind de aici, Gheorghe Neagu a ţinut să clarifice chestiunea legată de investiţia pe care grupul austriac Holzindustrie Schweighofer dorește să o facă la Reci, într-o fabrică de debitare și prelucrare a lemnului, urmare a recentei poziţii luate de Grupul Indigo, care a acuzat, din nou, pericole de mediu legate de această investiţie.

“Aş vrea să subliniez că APM a respectat toate procedurile de emitere a avizelor Planului Urbanistic Zonal pentru investiţia de la Reci, precum şi termenele pentru acordul de mediu ce va fi emis. Referitor la afirmaţiile conform cărora ploile moderate vor duce la inundarea localităţii Reci, se vede că cei de la Grupul Indigo nu cunosc proiectul şi vorbesc în necunoştinţă de cauză. Ar fi trebuit să ştie faptul că platforma este asigurată cu canale de scurgere, astfel că nu există niciun risc de inundaţii”, a explicat Neagu, precizând că oricum fabrica de la Reci se află la o distanţă considerabilă de localitate, plus că e separată de aceasta de un deal.

Gheorghe Neagu a mai arătat că poate da cele mai ferme asigurări în ceea ce priveşte lipsa unui pericol ecologic sau de mediu, arătând că din ceea ce cunosc specialiştii APM, nu se poate extrage nicio suspiciune referitoare la eventuale pericole - nici pentru sănătatea publică, nici pentru mediu, flora sau fauna de acolo.

“Ar fi bine să clarificăm odată pentru totdeauna chestiunea aceasta: fabrica de la Reci va fi una de debitare şi prelucrare a lemnului, unde se va lucra la cele mai înalte standard, aşa cum se întâmplă şi în restul fabricilor din România aparţinând Holzindustrie Schweighofer. Centrala termică va fi una modernă, cu emisii controlate, nu există niciun pericol”, a mai spus Neagu, apreciind că investiţia nu poate fi atacată, în niciun caz, pe considerente de mediu.

Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer a anunţat la începutul acestui an că vrea să construiască o fabrică de preluare şi prelucrare a lemnului, la Reci. Aceasta ar urma să creeze peste 600 de locuri de muncă, însă anunţata investiţie a generat mai multe reacţii de protest, mai ales din zona ONG-urilor, care susţin că pădurile covăsnene vor fi distruse, că este pusă în pericol siguranţa mediului sau cea a turismului local. Pe de altă parte, investiţia are şi susţinere, deoarece va crea locuri de muncă şi va dezvolta inevitabil zona.