ACTUALITATE 13 august 2012

Luptele politice de la Centru lasă primăriile fără bani

de Covasna Media | 336 vizualizări
Primarii covăsneni din mediul rural se plâng de lipsa strategiilor şi a fondurilor. Sfârșitul verii se apropie cu repeziciune, toamna se pregătește să-și intre în drepturi iar până la iarnă nu mai e mult; potrivit zicalelor vechi, oamenii gospodari se pregătesc din timp pentru a întâmpina anotimpul rece...

Primarii covăsneni din mediul rural se plâng de lipsa strategiilor şi a fondurilor.

Sfârșitul verii se apropie cu repeziciune, toamna se pregătește să-și intre în drepturi iar până la iarnă nu mai e mult; potrivit zicalelor vechi, oamenii gospodari se pregătesc din timp pentru a întâmpina anotimpul rece, luându-și deci măsuri pentru problemele care ar putea veni. La fel fac și primarii din județ, care se gândesc de pe acum la lunile reci care vin și încearcă să ducă la bun-sfârșit proiectele începute deja și să se țină de cuvânt pentru ceea ce au promis în campania de dinainte de alegerile din iunie. Dar pentru că niciodată socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, mulți dintre primarii covăsneni se lovesc acum de „jocurile” mari de la București, astfel că majoritatea planurilor pe care le aveau pentru comunități stau pe loc din lipsă de bani. Primarii se arată nemulțumiți de realitățile cotidiene și spun că politica bate munca, iar cei care au de suferit sunt tocmai oamenii, în folosul cărora administrația ar trebui să lucreze. Astfel, în vreme ce politicienii de la București continuă să se certe pe subiectul Referendumului din 29 iulie, primarii din teritoriu se confruntă cu efectele secetei, lipsa banilor și o harababură totală în ceea ce privește fondurile pentru diverse proiecte.

Primării sărace, fără prea mulţi bani

La Belin, lipsa banilor pentru Primărie este oarecum compensată de un proiect prin care o parte din comună ar urma să fie asfaltată, până la Belin Vale; primarul Sikó Imre spune că este vorba despre refacerea drumului distrus de inundațiile din vara lui 2010 – la doi ani de la evenimente, proiectul a intrat în licitație publică, iar dacă toate vor merge așa cum ar trebui, s-ar putea ca măcar o parte din lucrări să înceapă în acest an. În rest, comuna economisește ceva bani în această perioadă prin faptul că majoritatea romilor, beneficiari de ajutoare sociale, sunt plecați fie la muncă în străinătate, fie la munci agricole, în diverse zone.

„Am sistat și redus ajutoarele sociale, tocmai în ideea de a face ceva economii pentru iarnă, când le vom relua”, a explicat Sikó Imre, arătând că în comuna pe care o gospodărește sunt în jur de 1.800 de romi, majoritatea fără venituri constante și care nu pot fi lăsați de izbeliște.

Primarul din Valea Mare, Gheorghe Avram, se plânge şi el de lipsa banilor în Primărie, o lipsă atât de mare încât asistenții personali pentru îngrijirea persoanelor cu handicap nu și-au mai primit salariile de mai bine de o lună. Potrivit primarului, este vorba despre zece asistenți care sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dar Primăria nu are nici măcar acești bani.

„Am tot făcut demersuri să primim bani pentru ei, dar problema este că la realizarea bugetului am primit foarte puțin, în sensul în care bugetul pe 2012 este la valoarea celui din 2009”, a arătat Gheorghe Avram, care are o singură mare mulțumire: lucrările de reabilitare a școlii din comună au fost finalizate, astfel că elevii vor intra la toamnă într-o școală modernizată total.

Banii de proiecte, tăiaţi sau... pierduţi pe cine știe unde

La Dobârlău, marea problemă, dincolo de lipsa banilor, o reprezintă seceta care a afectat culturile oamenilor precum și sursele de apă.

„A plouat puțin acum, ca o mângâiere care parcă ne-a atenționat că ar trebui să fim mai aproape de Dumnezeu. Dar avem probleme cu fântânile – a scăzut tare nivelul apei, și cu pășunea animalelor – care e compromisă; din cauza asta am mutat animalele pe altă pășune, astfel încât oamenii să economisească din furajele de care va fi nevoie la iarnă”, a declarat primarul Vasile Maxim.

Potrivit acestuia, investițiile se află într-o totală stagnare, tocmai din lipsa banilor și deoarece la nivel central nu e prea clar ce se întâmplă.

„Avem începute niște lucrări de introducere a rețelei de apă potabilă, dar nu am facut nimic anul acesta, din lipsa fondurilor. Acum sperăm la rectificare,  ar mai fi nevoie de 3 milioane de lei, bani pentru introducerea apei potabile cu tot ce înseamnă asta – conducte, stație tratare, săpături. Așteptăm și licitația pentru grădinița comunei, deoarece în prezent grădinița funcționează într-un apartament destinat medicului comunei, ceea ce nu e normal. Mai există și proiecte depuse, dar se pare că  politicul crează efecte care ne influenţează direct. Sunt de exemplu două proiecte, unul pentru un drum, însă nu mai știm ce e cu proiectul respectiv, mi s-a spus că se reanalizează, mai e un proiect pentru canalizare și stație de epurare, a fost început în februarie cu Ministerul Dezvoltării, acum stagnează și nimeni nu poate da un raspuns clar despre ceea ce se întâmplă. Sunt și alte proiecte, sperăm să le finalizam cumva în mod real, nu doar la nivel de documente”, spune primarul din Dobârlău, care se confruntă și cu pagubele provocate de animalele sălbatice la culturile oamenilor, dar și cu unele furturi de lemne.

Banii de drum, retraşi de Guvern

Primarul comunei Chichiș, Sánta Gyula, se arată și el nemulțumit de faptul că incoerența de la București se răsfrânge direct asupra administrațiilor locale.

„Lumea se ocupă de politică și nimeni nu mai lucrează, asta e problema! Bani nu sunt, strategii nu sunt! Aveam o lucrare în licitație, drumul de la Băcel, era vorba de 4,8 kilometri care urmau să fie asfaltați, iar banii au fost retrași de către actualul Guvern, lucrarea nu se mai execută. Pentru Chichiș aveam un proiect de alimentare cu apă, de care urmau să beneficieze 450 de gospodării, iar acum am aflat că nici pentru asta nu se mai dau bani, iar lucrările de la baza sportivă au fost suspendate din același motiv. Așteptăm toamna, poate se va întâmpla totuși ceva”, a declarat primarul Sánta Gyula, artătând că singurele inițiative care se întâmplă la nivel local sunt cele realizate de către administrație pe cont propriu.

Multă politică și prea puţină muncă

La Ilieni, aceeași situație: primarul Fodor Imre se plânge de seceta care a afectat fiecare gospodărie și spune că singurul lucru pe care administrația locală îl poate face pentru oameni este legat de rapoartele și sesizările către Direcția Agricolă și Prefectură.

„Vorbim de culturi pe mii de hectare, dar Primăria nu are bani pentu evaluare, tot ce putem face este să comunicăm situația mai departe. Instabilitatea politică afectează direct administrația, deoarece fondurile nu sunt sigure, se dă o sumă, se revocă, nu ai cum să abordezi o strategie fiscală. În rest, totul e în regulă, proiectele inițiate sunt în derulare, de exemplu noi continuăm cu extinderea Parcului Central Ilieni, prin Fondul de Mediu. Semnăm un proiect pe dezvoltare a infrastructurii de bază, în valoare de 2,5 milioane euro, banii vin de la Fondul European de Dezvoltare rurală, dar problema este că nu mai avem programe de dezvoltare rurală derulate prin Guvern și nici nu știm încotro ne îndreptăm, pe ce bani să ne bazăm”, arată primarul Fodor.

Noul primar al Sitei Buzăului, Nicolae Stoica, spune și el că cea mai mare problemă o reprezintă lipsa banilor și tot ce derivă de aici. În consecință, proiectele legate de Baza sportivă și canalizarea pentru Zăbrătău-Crasna stau în așteptare și nu pot fi continuate. Ca planuri, primarul Stoica spune că există un proiect de asfaltare a 10 kilometri pentru principalele artere adiacente DN 10 Sita Buzăului – există studiul de fezabilitate, urmează să se caute soluții de finanțare.

Şcoală ultra-modernă si rezultate la pământ

Primarul Zagonului, cea mai mare comună a județului, Kis József, nu se arată însă atât de afectat de lipsa banilor cât de viitorul comunei, viitor pe care îl reprezintă copiii. Kis spune că  Primăria a finalizat asfaltarea în întregime a drumului principal din comună, urmând asfaltarea pe Zagon-Comandău.

„Am început proiectul SAPARD al refacerii drumului spre Comandău, este vorba de 18 kilometri de drum care va fi refăcut după trei sau patru ani de scriptologie, lucrurile s-au mișcat încet, dar bine că s-au mișcat în cele din urmă. Marea reușită o reprezintă însă finalizarea în totalitate a reabilitării Școlii cu clasele V-VIII Mikes Kelemen din comună”, spune Kis József, potrivit căruia lucrările au durat doi ani, iar investiția se ridică la 700.000 de euro, aici fiind vorba nu doar despre reabilitarea totală a clădirii vechi de 100 de ani ci și despre modernizare totală, inclusiv prin mobilier și utilități noi în totalitate.

Primarul Kis József are totuși o mare supărare, iar aceasta i se trage tot de la școală: în vreme ce comuna Zagon va avea la 1 septembrie cea mai modernă școală din mediul rural covăsnean, calitatea învățământului este la pământ.

„Avem cea mai modernă școală din mediul rural, cu cele mai bune condiții, de acestea urmând să beneficieze atât elevii cât și cadrele didactice. În situația asta, nu ar fi normal să avem și rezultate pe măsură...? Sunt foarte supărat, trebuie să facem ceva cu profesorii, căci majoritatea elevilor sunt aproape analfabeți! Nu se poate ca Primăria să ofere toate condițiile, iar copiii noștri să fie praf la învățătură și nu sunt dispus să mai tolerez situația asta!”, a spus Kis József.

Potrivit acestuia, în vreme ce situația este una foarte bună la Școala Generală George Coșbuc, 85% dintre cadrele didactice de la Școala Generală Mikes Kelemen sunt nevetiști care „nu prea se interesează de copii”, prin urmare rezultatele sunt dezastruoase atunci când vine vorba despre admiterea națională. Marea nemuțumire a primarului se leagă inclusiv de faptul că în vreme ce la Școala Generală Mikes Kelemen din Zgon predau profesori care fac naveta din alte localități, profesorii localnici din Zagon fac la rândul lor naveta către alte localități.

„Este o carență a sistemului în sine, care pune bază pe titularizări și atât. Eu nu vreau să mă bag în profesia nimănui, nu-i pot spune eu unui profesor cum să predea sau cum să procedeze, dar nici nu-mi convine să mă zbat ca primar să ofer cele mai bune condiții iar copiii noștri să fie aproape analfabeți, căci până la urmă rezultatele vorbesc, iar acestea sunt dezastruoase la noi”, a arătat Kis József, subliniind că după 1 septembrie se va întâlni cu conducerea școlii și profesorii de aici pentru a căuta soluții reale care să ridice calitatea învățământului la nivelul condițiilor oferite.

monicavajna.wordpress.com

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.