ACTUALITATE 16 februarie 2015

Lumea culturală, frământată de ameninţarea timbrului cultural

de Mirela Cara | 72 vizualizări

Sectorul cultural românesc se află în plin proces de dezbateri şi proteste faţă de un nou proiect de lege, care urmăreşte instituirea unui timbru cultural. Proiectul a fost adoptat de Senat în decembrie 2014, ajungând rapid în Camera Deputaţilor. Pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ceea ce a stârnit puternice reacţii în rândul mai multor operatori culturali, între care cei mai înverşunaţi sunt reprezentanţii lumii editoriale.

Aşa cum se arată în propunerea legislativă, măsura trebuie introdusă „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale”. Timbrul se aplică pe fiecare bilet de intrare la spectacole, fie că sunt vândute online sau direct, şi/sau pe orice alt produs cultural, indiferent de modul de prezentare şi de comercializare a acestora.

„Timbru unic în Europa”

Federaţia Editorilor din România (FER), cea mai importantă entitate patronală din mediul editorial românesc, atrage atenţia asupra efectelor pe care acest proiect de lege l-ar putea avea asupra vânzării de carte, dar şi la nivelul întregii activităţi culturale din ţară. Publicul cu venituri medii şi reduse şi părinţii cu copii şcolarizaţi vor fi principalii afectaţi de această taxă care, potrivit estimărilor, va duce la creşterea în medie a preţului cărţilor cu 7% - 10%. Un timbru de acest fel este singular în rândul statelor membre UE, potrivit informaţiilor furnizate de Federaţia Europeană a Editorilor (FEP), dar şi în rândul membrilor Asociaţiei Internaţionale a Editorilor (IPA)” – se arată într-un comunicat remis Mediafax.

„Vor să acopere evaziunea fiscală”

În replică, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, susţinător al proiectului legislativ în discuţie, afirmă că poziţia FER este doar un mod de a încerca să îşi acopere evaziunile fiscale. „Vreau să vă spun că mint editorii cu ne-ru-şi-na-re! Preţul cărţilor nu creşte decât într-o cantitate nesemnificativă, unul la mână. Doi la mână: suplimentul ăsta minuscul îl plătesc cititorii, cumpărătorii, nu editorii. Cititorii plătesc infim mai mult. Gândiţi-vă că e vorba de un timbru fix cu valoare forfetară de 1 leu, care se pune pe orice carte care costă de la 15-20 de lei în sus până la nu ştiu cât. Prin urmare, el în medie revine absolut nesemnificativ. Problema majoră a editorilor – asta este minciuna şi ţin s-o spun – este că vor să acopere evaziunea fiscală. Nu vor să se controleze câte exemplare vând. Ăsta este adevărul, a declarat Nicolae Manolescu pentru Agerpres.

Problema noului proiect de lege pentru sectorul cultural este supusă analizei şi la nivel local, unde este privită cu rezerve atât de persoanele care activează în instituţii culturale, cât şi de consumatorii de cultură.

„În condiţiile în care timbrul literar va avea un efect nefavorabil asupra editurilor, asupra preţului de vânzare al cărţilor, precum şi asupra publicului cititor (dar şi asupra bibliotecilor, pe planul achiziţiilor de carte), respectiv dacă nu va fi foarte clar în ce fel sprijinul acordat uniunilor de creaţie va conduce la acte culturale mai performante şi mai accesibile publicului acestora, cred că este nevoie de o metodologie mai coerentă şi mai transparentă în această chestiune”, ne-a declarat Szonda Szabolcs, directorul Bibliotecii Judeţene „Bod Péter”.

„Este evident că această măsură va afecta în primul rând persoanele cu venituri mici şi medii. Carte se cumpără şi aşa foarte puţin. În loc să se gândească metode de a lărgi accesul oamenilor la cultură, se concep măsuri de îngrădire şi îngreunare”, ne-a semnalat Elena Popa, actriţă la Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe.

„Cărţile nu se mai cumpără aşa cum s-au cumpărat pe vremuri. Dacă se vor scumpi, numărul clienţilor va fi şi mai mic. Cred că ideal ar fi fost să reducă TVA-ul la cărţi şi lumea să fie stimulată să le cumpere, nu să le scumpească. Copiii nu mai citesc, iar în rândul adulţilor foarte mulţi caută volume de dezvoltare personală, literatura nu prea se cere”, a subliniat reprezentanta unei librării din Sfântu Gheorghe.

„Propunerea legislativă nu este binevenită. Dacă se scumpesc biletele de intrare la spectacole, instituţiei nu îi vor rămâne destui bani pentru alte cheltuieli necesare. Şi aşa biletele sunt destul de scumpe”, ne-a spus Agota Boer, economist la Casa de Cultură a Municipiului Sfântu Gheorghe.

Este incredibil cum am ajuns să fim martorii unui fenomen care era ceva normal în urmă cu sute de ani: cartea a devenit un lux. Parcă societatea doreşte să ne prostească cu bună ştiinţă, pentru că a citi înseamnă a-ţi deschide orizontul şi a nu înghiţi tot felul de manipulări. Este trist pentru că sunt multe persoane care şi-ar cumpăra cărţi, dar pur şi simplu nu îşi permit. La preţuri rezonabile, cu greu găseşti ceva de calitate. Plus de asta, a dispărut şi acea cultură a cărţii. Pe vremea când eram eu la liceu, era o adevărată bucurie să primeşti cartea pe care ţi-ai dorit-o, acum, dacă-i cumperi o carte unui licean, se uită lung şi nu înţelege”, ne-a spus o tânără din Sfântu Gheorghe.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.