Autorităţile covăsnene au cerut Guvernului 677.888 de lei pentru digul lacului de la Pădureni şi 561.733 lei pentru pârâul Păpăuţi Autorităţile covăsnene cer de mai bine de cinci ani bani pentru intervenţia în două locaţii care ar putea fi afectate de inundaţii, în cazul unor ploi mai puternice - digul lacului de la Pădureni şi pârâul Păpăuţi. Digul de la Pădureni reprezintă un adevărat pericol, potrivit unor rapoarte ale specialiştilor în apă şi ale celor de la Inspectoratul Teritorial în Construcţii.

Autorităţile covăsnene au cerut Guvernului 677.888 de lei pentru digul lacului de la Pădureni şi 561.733 lei pentru pârâul Păpăuţi

Autorităţile covăsnene cer de mai bine de cinci ani bani pentru intervenţia în două locaţii care ar putea fi afectate de inundaţii, în cazul unor ploi mai puternice - digul lacului de la Pădureni şi pârâul Păpăuţi.

Digul de la Pădureni reprezintă un adevărat pericol, potrivit unor rapoarte ale specialiştilor în apă şi ale celor de la Inspectoratul Teritorial în Construcţii. În acest caz, ultimele elemente ale stavilei de golire a fundului digului, care controlează apa, s-au blocat în urma procesului de colmatare, ceea ce duce la blocarea fluxului de apă; potrivit specialiştilor, stavilele ar trebui înlocuite, deoarece sunt vechi de ani de zile, au ruginit şi au prea multe depuneri pe ele, neputându-se realiza decolmatarea. „Problema digului de la lacul Pădureni e una urgentă, iar în acest sens se fac demersuri la Bucureşti de ani de zile. Digul ar trebui întărit şi elementele stavilei curăţate sau înlocuite acolo unde este cazul, căci oricând se poate întâmpla o catastrofă”, a declarat prefectul György Ervin.

Potrivit lui Corbu Ioan, consilier în cadrul Prefecturii Covasna, lacul de la Pădureni a fost gândit inclusiv ca acumulare de protecţie pentru apele de pe versanţii muntoşi şi pentru alimentarea sistemului de irigaţii de la Câmpu Frumos, Moacşa.

„Digul a fost realizat cu baraj din argilă, dar nu are elemente de rezistenţă deosebite - armătură metalică, fier sau beton. În aceste condiţii, specialiştii consideră că nu e sănătos că crească nivelul aluviunilor acumulate pe fundul apei. În momentul în care s-ar elibera apa, ar ajuta şi la curăţarea fundului apei”, a mai explicat Ioan Corbu, arătând că un nivel ridicat al apei poate forţa digul şi crea situaţii deloc plăcute.

O altă problemă semnalată de prefect se referă la albia pârâului Păpăuţi şi podeţele de peste acesta. Specialiştii în ape au stabilit că, în urma a două cursuri de apă ce coboară din munţi în pârâul Păpăuţi, aici se adună foarte multe materiale de colmatare. Procesul a dus la colmatarea albiei şi la apariţia vegetaţiei pe malurile pârâului. În urma unei desecări, care a modificat cele două cursuri de apă protejând 9700 de hectare, apa care vine din munţi, cu viteză mare, întâlneşte la Bosoşneul Mare – Păpăuţi - Zagon o suprafaţă netedă, ceea ce duce la depunerea unui sediment şi la împrăştierea apei.

„Aceste lucrări de desecare au fost realizate oarecum împotriva naturii, căci specialiştii în ape arată că apa are tendinţa de a-şi urma cursul vechi. De aceea, în această zonă trebuie adâncită albia - pe pârâul Covasna s-a făcut această lucrare, acum doi ani, trebuind făcut acelaşi lucru pe pârâul Păpăuţi”, a mai arătat Ioan Corbu. Pentru cele două lucrări au fost realizate documentaţii în sensul alocării de bani; astfel, s-au cerut Guvernului 677.888 de lei pentru digul lacului de la Pădureni şi 561.733 lei pentru pârâul Păpăuţi.

Monica Rizea