Întorsura Buzăului, orașul unde până și apa caldă... e rece
„Polul Frigului” din România lasă pe timp de vară cetățenii fără apă caldă
Un coșmar. Așa este descrisă, deopotrivă de cetățeni și autorități, centrala termică a orașului Întorsura Buzăului. De aproape două luni, beneficiarii serviciului de termoficare din această localitate cu pretenții de secol XXI sunt tăiați de la porția meritată de apă caldă. Motivele invocate de responsabili parcă nu atenuează, ci sporesc tensiunea adunată în rândul cetățenilor.
Problema din jurul centralei din Întorsura Buzăului nu este de ieri de azi și nici din iunie de când s-a tăiat apa caldă. Ci povestea este veche, din 2004 sau mai înainte. Cam de când s-a făcut proiectul care prevedea, la „Polul Frigului” din România, o centrală care să deservească blocurile și instituțiile din oraș. Atunci, ori cineva nu și-a făcut bine treaba, ori planurile au fost atât de mari încât nu au putut fi realizate, pentru că s-a adus o centrală mult prea mare pentru nevoile acestui orășel de munte. Pentru că, spun responsabilii de acum, gigantica „moștenire” are o capacitate de peste 7 megawatt energie termică, în condițiile în care necesitățile întorsurenilor se ridică la maximum 0,1 megawatt.
Pe lângă asta se mai adună un sistem de administrare prost făcut și defectuos gestionat, dar și lipsa de responsabilitate a consumatorilor care nu plătesc pentru serviciile primite. Și iată rețeta unui dezastru! Un coșmar căruia mulți cetățeni de bună credință trebuie să îi suporte consecințele.
„Nici nu știi ce să le mai zici. Cum, pe căldurile ăstea, să nu ai apă caldă? Eu sunt operată, nu pot să car nici un kilogram. Cum să încălzesc apă pe aragaz? Să mă rog de unul și de altul să mă lase să fac baie? Deja mi-e și rușine. Ce să fac? E bătaie de joc. Am o pensie de 600 de lei pe lună și mi-am tras de la gură să plătesc în fiecare lună și să fiu corectă. E foarte greu. Pe capul cui să mă mai duc să pot să fac o baie?”, ne-a întrebat, retoric, o pensionară.
„Este greu să nu ai apă caldă, mai ales acum pe timpul verii. Cei care nu beneficiază de alte soluții pentru a avea apă caldă, cum ar fi de exemplu un boiler electric, sunt nevoiți să încălzească apă pe aragaz sau să găsească alte mijloace pentru rezolvarea acestei probleme. Sper ca această situație dificilă să se rezolve cât mai repede”, ne-a spus și un tânăr locuitor al orașului, care a punctat, cu ironie totuși, că situația îi servește și drept lecție de viață. „Măcar știu cum se trăia pe vremuri, când făceai baie în lighean, cu apă încălzită”, ne-a spus acesta.
Închisă pentru lucrări de reparații (dar nu numai)
Cei responsabili cu centrala ne-au explicat perspectiva lor asupra problemei și de ce s-a luat măsura întreruperii furnizării serviciului de apă caldă pe toată durata verii. Iar lucrările de reparații nu sunt, potrivit acestora, singurele cauze ale sistării serviciului.
„S-a făcut o reparație. Era absolut nevoie de ea. Aveam câteva lucruri care nu mai mergeau. Schimbătoarele, de exemplu. Multe dintre acestea erau colmatate, adică s-a depus calcar. Erau zidite. A trebuit să le luăm pe toate, și sunt 28 de bucăți, jos. Ce am putut am schimbat nou, dar costă în jur de 10.000 de lei fiecare. Deci a trebuit să facem o reparație totală la schimbătoare. A doua chestiune se leagă de gigametrele de măsurare, care să îmi spună câtă apă caldă intră în fiecare bloc și care au și niște filtre de a băga o presiune controlată. Au fost desființate în trecut și băgau, oarecum direct, apă și la 90 de grade. Dacă sărea ceva, puteam să nenorocim pe cineva. O parte le-am rezolvat, dar o parte trebuie să mai vină. Cu aceste gigametre o să avem și noi un control pentru că din producția de 100, să zicem, care îmi iese din centrală, facturez, pe baza a ce îmi vine din piață, de la consumatori, numai 65%. Ce se întâmplă cu 35%? Vorbim de ordinul a sute de metri. Fie nu plătesc absolut deloc, fie nu aduc corect datele de consum”, a declarat, pentru OBSERVATORUL DE COVASNA, primarul Leca Băncilă.
Edilul a precizat și că lucrările de reparații făcute anii trecuți la centrală au fost bine executate, însă că acum a fost nevoie de intervenții importante, punctuale, mai departe, pe rețea.
Totodată, acesta ne-a spus și că dintre gigametrele, aproximativ 56 la număr în total, care vor avea rol de a pune la punct haosul din sistem, trebuie comandate și mai durează până sunt livrate și montate.
Materia primă limitată și ... alte priorități
Oprirea centralei ține și de problematica gigametrelor, dar și de un alt aspect extrem de important: materia primă limitată. Adică autoritățile au luat decizia de a face economie pe timp de vară la lemn și rumeguș, pentru a nu fi puși la iarnă în situația de a nu avea material pentru a alimenta „monstrul”.
„Reparația, care era necesară, e doar una dintre probleme. O altă problemă este că nu mai am garanția că la iarnă voi mai avea lemn. Am încercat, dar nu am mai primit răspuns de la Comandău. Așa că am avut un fel de opțiune, cum e mai bine: să dau acum apă caldă sau dau la iarnă căldură? Pentru mine prioritatea absolută nu sunt cetățenii de la bloc. Pentru mine prioritari sunt cei 2.200 de copii pe care sunt obligat prin lege să îi încălzesc”, a mai spus Leca Băncilă.
Primarul a mai adăugat că lista priorităților autorităților locale, continuă, după încălzirea școlilor, cu încălzirea locuințelor pe timp de iarnă și abia apoi furnizarea serviciului de apă caldă.
„Poate să își ia fiecare cetățean un boiler să se spele. Nu am de ales! E o chestiune de viziune strategică. Mai bine îi dau căldură, decât să îi dau apă caldă. Și mai e ceva: veniturile pe care le-aș face acum pe producția de apă caldă, nu reprezintă decât 10% din consum. Nu recuperăm nici banii pentru energia electrică, cu atât mai puțin pentru a plăti 19 oameni, combustibilul și așa mai departe”, a explicat primarul, adăugând că „problema e mai mult a sistemului, nu a apei calde și e mult mai complexă”.
Datornici și un sistem care nu îi poate trage la răspundere
Iar complexitatea se leagă în mare parte de rău platnici și de faptul că autorităților le este dificil să îi tragă la răspundere. Societatea de termoficare are de recuperat undeva între 200.000 (potrivit directoarei) și 500.000 de lei (potrivit primarului) din datoriile de la beneficiari. Primarul a spus că nu există „fair-play” din partea beneficiarului care vrea să aibă și apă caldă, dar să nu plătească. Totuși, edilul a ținut să puncteze că într-adevăr sunt mai mulți cei de bună-credință, decât profitorii, însă că cei puțini dereglează sistemul și așa haotic.
Aceasta este și cauza pentru care nu s-au putut face reduceri de preț, după recenta majorare de tarif, a mai spus Leca Băncilă.
„Neîncasările m-au obligat să rămân la 390. Practic, l-am obligat pe cel care e corect să suporte costurile celor ticăloși”, a spus primarul.
Întrebat de ce, totuși, nu i-a tras la răspundere pe acei „ticăloși”, acesta a răspuns că varianta de moment este doar trimiterea în judecată, însă că lipsa unei contorizări concrete și corecte ar putea face zadarnic acest pas. De aici și importanța instalării gigametrelor la fiecare bloc.
O altă soluție ar fi și aceea a înființării asociațiilor de locatari, care să își asume răspunderea legală pentru consumul pe tot blocul, spune directoarea Termo, Ancuța Todor.
De fapt, datornicii nu pot fi deconectați de la sistem, spune aceasta, pentru că toate țevile trec din apartamente, ceea ce le face imposibil angajaților firmei să violeze spațiul privat fără mandat. De aceea se apelează la trimiteri în judecată și executori judecătorești. Dar și pentru aceste procese este nevoie de bani, mai spune Ancuța Todor.
„Ideea este că dacă nu se plătesc datoriile restante (...) noi nu putem să cumpărăm materia primă, adică lemnul, deci nu putem să dăm apa caldă. Sunt situații în lanț și trebuie să vedem ce decizii se vor lua la nivel de Consiliu Local, la nivel de Consiliu de Administrație, să punem treburile cap la cap, să vedem ce putem face să fie bine și pentru cetățeni și pentru buna-funcționare a centralei”, a explicat directoarea Termo Întorsura.
Sistem nou, de la produs și distribuit
Pe termen mediu, dacă nu lung - din cauza birocrației, există un plan de achiziționare a unei centrale mai mici sau a unui sistem de centrale mai mici și mai adecvate. Primăria are depus un proiect pe fonduri guvernamentale.
„Proiectul e în faza de verificare la Minister. Sper ca în 3 milioane de euro să facem și rețele noi și tot. Un sistem nou, de la produs și distribuit”, a precizat primarul.
Acesta ne-a spus și că are în plan să treacă administrarea centralei în subordinea directă a Primăriei, că a înființat deja un compartiment/serviciu destinat acestui domeniu, însă că până nu va reuși să plătească datoriile adunate de-a lungul timpului de societatea Termo către terțe persoane (aproximativ 650.000 de lei), nu o poate închide - din rațiuni morale.
„Dacă las firma să moară, oamenii ăștia nu își mai recuperează banii, ceea ce nu aș vrea. E o chestiune de decizie. În momentul în care se termină, luăm serviciul la primărie. Este un serviciu esențial”, a spus primarul.
Ce va fi până la iarnă...
Problema este și că mulți dintre beneficiarii centralei s-au debranșat de-a lungul timpului, din cauza iernilor în care rămâneau fără căldură și mulți continuă să o facă și acum din cauza lipsei de apă caldă. Dacă acum centrala este mult prea mare, cum va fi când se vor împuțina beneficiarii? Întrebarea și-o pun și cei de la Termo, se pare.
„Problema este că deja au început oamenii să se racordeze la centrale proprii, pe curent, pe alte surse și nu știm ce va mai fi până la iarnă. Dar nu sunt eu în măsură să dau indicații prețioase decât în măsura în care pot. Deciziile nu depind de mine, eu pot să sugerez doar ce am nevoie și până la urmă Consiliul de Administrație și Consiliul Local decid”, a spus Ancuța Todor.
Și se mai pare și că nu prețul mare la apă caldă îi face pe cetățeni să renunțe la serviciul public, ci, pe lângă strategia de economie, și lipsa de comunicare.
„E absurd ca în secolul ăsta să faci economie la apă caldă. Dacă eram într-un oraș mare cu 50.000 de persoane și pornea vreo epidemie că nu ne putem spăla, ce se întâmpla? Lucrurile nu au fost făcute corect, din punctul meu de vedere. În plus, ideea cu schimbătoarele este o vrăjeală. Eu nu am văzut să se fi schimbat ceva. Mai mult, în toamnă o să fie nevoie de alte investiții pentru că o să pocnească toate garniturile dacă nu o pornesc o perioadă lungă de timp. Oricum, și eu sunt consumator. Aș fi plătit apa chiar și la prețul ăla, destul de mare. Dar am trecut pe gaz și știu mulți care au centrale pe curent. Ce mai e supărător e că au fost anunțate lucrări de revizii și reparații. Acum ne spun de economie? Păi ar trebui să facem și noi economii la taxe și impozite”, ne-a spus, în calitate de beneficiar/consumator, dar și fost director al Termo Întorsura, Claudiu Morar.
Toți știm: iarna nu-i ca vara
Primarul spune și că deși speră să nu mai fie astfel de situații, nu poate să garanteze că la iarnă centrala nu va dar iar chix.
„Ar trebui să nu mai avem probleme. A spune, când folosești o mașinărie, că garantezi 100% că va merge, e o copilărie. Că o mașină are și lucruri pe care nu le știi, nu le înțelegi. N-ar trebui să se strice, dar ar putea să facă cineva vreo eroare, să topească niște pavele d-alea și să fie nevoie să fie oprită. Că asta e tehnologia”, a spus edilul.
Când se va reporni centrala?
Dar „când se va reporni centrala?” e curiozitatea care plutește în aerul tare de munte al Întorsurii. Și totuși, aceasta este o întrebare fără răspuns concret deocamdată, spun responsabilii.
„Eu sper că de la 1 septembrie se va reporni, dar trebuie să vedem cum vor hotărî Consiliul Local și Consiliul de Administrație. Împreună vom lua o decizie, care va fi, sper, cea mai bună. Au fost multe inerențe, așa am preluat, a trebuit și revizuită centrala și am făcut și multe reparații capitale, care erau imperios necesare”, a declarat directoarea Termo Întorsura, Ancuța Todor.
„În momentul în care s-a terminat reparația, îi dăm drumul. Oamenii trebuie să știe că vor avea căldură, dar trebuie să înțeleagă și de ce fac asta acum. Nu e că nu vreau. Posibil să fie în septembrie (n.red. repornită), dar s-ar putea și mai repede. Nu știu. S-ar putea să fie și mai târziu, în funcție de fabrica ce furnizează gigametrele”, a spus și primarul Leca Băncilă.
„Singura certitudine este incertitudinea” ar putea foarte bine să fie noul slogan al „Micii Siberii” din România. Dar ce știm până acum este că centrala întorsurenilor adună, așadar, în jurul ei problemele ca într-un cerc vicios, care învârte în centrifuga dezastrului un aparat inutil de mare, un sistem defectuos, datornici, naivitate și, pe ici-colo, chiar și rea-voință.