Prefectul a nominalizat ca şi „codaşe ale retrocedărilor” localităţile Baraolt şi Băţani, considerând că acestea, alături de Ilieni şi Boroşneul Mare, ridică cele mai mari probleme în acest proces. Situaţia retrocedărilor este departe de a fi rezolvată în judeţul Covasna, cu atât mai mult cu cât datele privind acestea sunt destul de contradictorii şi, în plus, fiecare schimbare de administraţie aduce noi viziuni asupra acestui proces. Noul prefect, György Ervin, spune că din anul 2005 şi până în anul 2009, la nivelul întregului judeţ au fost eliberate 3.500 de titluri de proprietate pe legile

Prefectul a nominalizat ca şi „codaşe ale retrocedărilor” localităţile Baraolt şi Băţani, considerând că acestea, alături de Ilieni şi Boroşneul Mare, ridică cele mai mari probleme în acest proces.

Situaţia retrocedărilor este departe de a fi rezolvată în judeţul Covasna, cu atât mai mult cu cât datele privind acestea sunt destul de contradictorii şi, în plus, fiecare schimbare de administraţie aduce noi viziuni asupra acestui proces.

Noul prefect, György Ervin, spune că din anul 2005 şi până în anul 2009, la nivelul întregului judeţ au fost eliberate 3.500 de titluri de proprietate pe legile fondului funciar, ceea ce înseamnă aproape tot atâtea puneri în posesie. Dincolo de acest aspect, însă, rămân câteva localităţi problematice la capitolul retrocedărilor, precum şi „marile retrocedări” ce implică suprafeţe imense de terenuri şi păduri.

Boroşneul Mare şi Ilieni, codaşe la retrocedări

Prima localitate nominalizată de György Ervin ca având mari probleme în retrocedări este comuna Boroşneul Mare, pe care prefectul o plasează în „vârful piramidei chestiunii retrocedărilor”. Potrivit prefectului, situaţia de la Boroşneu ar putea atrage amenzi asupra comisiei locale, dacă aceasta nu va decide în curând să se impună în faţa diverselor presiuni ale oamenilor.

„La Boroşneu avem de-a face cu o situaţie mai specială, din cauza primarului care, de foarte mult timp, este mai mult internat în spital, ieşind pentru câte două-trei zile. S-ar putea face treaba şi fără el, dar asta înseamnă că cineva ar trebui să şi lucreze acolo. Eu am discutat cu secretarul comunei, cu topograful de acolo, s-ar putea face ordine, folosind păşunile comunei, însă nimeni nu vrea să-şi asume răspunderea în acest sens, deoarece locuitorii nu sunt de acord cu desfiinţarea acestor păşuni prin retrocedare“, explică György Ervin, adăugând că la Boroşneu nu e vorba, totuşi, de suprafeţe imense care trebuiesc retrocedate ci mai mult de o stagnare a procesului retrocedărilor, pe diverse motive.

Potrivit prefectului, un amendament al Legii fondului funciar prevede că autorităţile locale vor împărţi prin retrocedări inclusiv păşunile aflate la dispoziţie, acolo unde nu există alt teren, solicitarea despăgubirilor urmând a se face doar după ce s-a epuizat terenul aflat în proprietatea autorităţilor.

Comuna Ilieni se plasează pe cel de-al doilea loc în ceea ce priveşte mersul greu al retrocedărilor, acest lucru întâmplându-se după ce, în urmă cu câţiva ani, această comună anunţa că se află spre finalizarea procesului. „La Ilieni am fost prostit de către fostul primar, care a spus că face remăsurări, după care introduce toate datele în calculator şi creează harta care să ofere acces la plasamente. Vechiul primar spunea atunci că va face cea mai corectă retrocedare, numai că în momentul în care a plecat de la Primărie, ne-am dat seama că nu s-a făcut aproape nimic. Tot la Ilieni, graniţa dintre Sâncrai şi Sfântu Gheorghe e problematică, neexistând clar făcute delimitările. Dincolo de acest aspect, mai există o poveste interesantă, în care sunt implicaţi trei-patru proprietari de terenuri de la Sâncrai - primarul susţine că terenurile acestora nu ar fi pe vechile amplasamente şi nu se înţelege cu oamenii. Asta nu ar fi o problemă, că dacă cineva ar vrea să facă ordine, ar face măsurătorile necesare şi ar împărţi. De ce nu se face asta, însă, nu ştiu şi nu înţeleg de ce stau pe loc, dar dacă nu se apucă în termen de treabă, voi fi nevoit să dau amenzi”, a arătat György Ervin.

Prefectul a nominalizat ca şi „codaşe ale retrocedărilor” localităţile Baraolt şi Băţani, considerând că acestea, alături de Ilieni şi Boroşneul Mare, ridică cele mai mari probleme în acest proces.

Marile retrocedări rămân problematice

În ceea ce priveşte marile retrocedări, György Ervin subliniază că în fruntea acestora se situează, în continuare, cele cerute de către reprezentanţii contelui Mikes - cele mai mari spurafeţe la Zăbala, Bixad şi Turia, plus 10.000 de hectare situate în judeţul Vrancea. După acestea se situează terenurile cerute de către diverse composesorate, unul dintre acestea reprezentându-l cazul composesoratului Piliske-Tuşnad, care are o sentinţă judecătorească irevocabilă pentru aproximativ 400 de hectare pe teritoriul judeţului Covasna.

„În acest caz, instanţa a dat câştig pe numerele top pe care se fac amplasamentele; adică toată harta e împărţită în numere şi secţiuni, însă parcelele şi porţiunile indicate, acestea nu se regăsesc pentru întreaga suprafaţă”, a mai explicat prefectul.

Dincolo de acestea, mai există 3.500 de hectare solicitate de către comuna Zagon - 900 au fost identificate şi retrocedate, rămânând de retrocedat 2.600 de hectare - păşuni şi păduri. La Brăduţ, composesoratul revendică aproape 300 de hectare de teren, cazul urmând să ajungă în instanţă. „În aceste cazuri, vorbim de situaţii complicate, în care unele terenuri se suprapun şi unde, indiferent de soluţiile date, sigur se va ajunge în instanţă”, a conchis prefectul György Ervin.

Amenzi pe final

Arătând că şi-ar fi dorit finalizarea retrocedărilor încă din anul 2008, prefectul a subliniat că a venit totuşi vremea ca acest proces să fie grăbit, existând oameni care-şi aşteaptă drepturile de ani de zile. Prefectul a arătat că metoda amenzilor a fost oarecum ocolită din cauza sumelor mari pe care acestea le reprezintă (amenda minimă este 10.000 de lei, n.r.), dorindu-se ca primarii şi comisiile locale să-şi facă treaba fără stresul acesta. În plus, după ce unii primari din judeţ au fost amendaţi de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), s-a ajuns la concluzia că acestea nu sunt foarte utile, din moment ce pot fi anulate în instanţă.

„Poţi amenda, dar fiind amenzile mari, acestea se contestă în instanţă şi se câştigă. Eu cred că dacă amenzile erau mai mici - să nu merite să apelezi la un avocat dar totuşi să se simtă la scoaterea din buzunar, ar fi mers mai bine”, mai spune György Ervin.

Amenzile rămân totuşi soluţia, iar prefectul spune că dacă retrocedările nu vor fi grăbite astfel încât să pună în drepturi cât mai mulţi oameni, se va recurge şi la acestea. „Încet­încet, fiecare primar va fi „vizitat”- altfel nu se poate, asta e cea mai bună metodă pentru a determina primăriile rămase în urmă să ajungă să finalizeze retrocedările“, consideră prefectul.

Monica Rizea