Asociaţia pentru Comunitate a adus săptămâna trecută evenimente deosebite în faţa publicului covăsnean. În premieră în județul nostru, în sala Arta de la TAM s-a pus în scenă joi spectacolul de teatrul creştin „Urma paşilor Tăi”, în regia Elizei Bercu-Bodeanu. Totodată, vineri, Magor Csibi, directorul WWF Danube Carpathian Programme Romania, organizaţia care lucrează pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării, fondatorul Think Outside The Box, ecologist, maratonist și promotor al schimbării, a susţinut la UBB Sfântu Gheorghe o conferinţă despre „Legătura dintre natură şi vieţile noastre”.

Teatru creştin – premieră la TAM

Spectacolul de teatru creştin „Urma paşilor Tăi”, în regia Elizei Bercu-Bodeanu, realizat pe baza cărţii „Pe urma pașilor Tăi, Iisuse” semnată de autoarea interbelică Olga Greceanu, a stârnit ropote de aplauze şi suspine.

„Ne-a fascinat publicul de la Sfântu Gheorghe. Am simţit o energie şi o căldură a sufletului, dar acest lucru se întâmplă de regulă la acest spectacol. Când porneşti la un drum ca acesta trebuie să te încrezi în puterea lui Dumnezeu. Este un spectacol de mărturisire cu un text scris absolut admirabil, ofertabil pentru o lucrare actoricească de interpretare”, ne-a declarat regizorul spectacolului, Eliza Bercu-Bodeanu.

Şi actriţa Liliana Pană ne-a mărturisit faptul că fiecare reprezentaţie este o experienţă unică pentru ea. „Când am început repetiţiile eram ca o coală albă într-o lume necunoscută pentru că nu s-a prea făcut aşa ceva pe scenă”, ne-a declarat Liliana Pană.

„A fost o seară foarte frumoasă, înălţătoare şi iată teatrul îşi exercită şi drepturile spirituale şi educative. Este o bucurie foarte mare ca înaintea Sărbătorilor Pascale să beneficiem şi în teatru de ceea ce creştinismul şi Biserica ne învaţă. Teatrul creştin este o premieră şi a fost o experienţă extrem de frumoasă. Am simţit foarte aproape acest spectacol şi cred că şi publicul a simţit la fel. A fost ceva inedit, ceva altfel. Eu cred că la teatru fiecare stil îşi găseşte locul şi este binevenit”, a spus  directorul Teatrului Andrei Mureşanu, Anna Maria Popa.

Preotul Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, președinte al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – co-organizator al spectacolului, s-a declarat plăcut impresionat de spectacolul de teatru, care a reunit în sală reprezentanţi ai tuturor categoriilor de vârstă. „Mă gândeam în timpul spectacolului că sunt foarte mulţi oameni care citesc Biblia de multe ori şi că este izvorul suprem care oferă multe informaţii despre Iisus, însă categoric şi arta, fie ea teatrală sau cinematografică, ajunge mult mai uşor la sufletul omului contemporan. A fost ceva foarte emoţionant pentru că a adus în faţa noastră o realitate, şi anume că Fiul lui Dumnezeu şi-a dat viaţa pentru noi. Ideea de bază a spectacolului, din perspectiva mea, a fost iertarea, pe care noi oamenii nu o acordăm. Categoric a fost o piesă care produce un îndemn la reflecţie”.

„Eu sunt încântată. Cred că m-a introdus într-o atmosferă religioasă. Fiind şi în post, parcă ne-am încărcat sufleteşte”, ne-a mărturisit şi doamna Ioana, un spectator al evenimentului.

Teodora, o tânără spectatoare, ne-a spus că se află deja la a doua vizionare a spectacolului de teatru creştin. „Eu am mai văzut piesa o dată, însă am trăit de fiecare dată acelaşi sentiment de bucurie. Prima dată când l-am văzut mă aflam în postul Crăciunului. Acum, în postul Paştelui, este ceva cu totul special şi unic. Actorii nu au folosit niciun decor decât pianul şi acest lucru face piesa cu atât mai specială. Este ceva altfel, un spectacol pentru toate categoriile de vârstă”, a spus aceasta.

„Vreau să vă mărturisesc că sunt foarte bucuros că am realizat acest proiect. În primul rând pentru că este rodul unei colaborări inedite cu Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan”. Vreau să-i mulțumesc părintelui Sebastian Pârvu pentru colaborare și implicare. Noi am întins o mână, el a întors două mâini și uite așa am reușit să punem în practică un gând vechi de mai bine de un an. În al doilea rând sunt bucuros că am adus acest spectacol în pragul sărbătorii Învierii, pentru că în asemenea momente acest text are parcă un plus de însemnătate. În al treilea rând, mă bucur că am avut inspirația de a mă încrede orbește în recomandarea colegei Mirela Cara, cea care ne-a făcut cunoștință cu acest spectacol. Nu în ultimul rând, mulțumesc Teatrului Andrei Mureșanu, în care am găsit în acest an un partener de nădejde. Felicitări Elizei Bercu și colegilor săi actori. Nivelul de implicare, de emoție, de însușire a acestui text, sunt absolut impresionante”, a punctat şi preşedintele Asociaţiei pentru Comunitate, Daniel Santa.

Evenimentul a fost adus la Sfântu Gheorghe în preajma Sărbătorilor Pascale printr-un parteneriat între Asociaţia pentru Comunitate, Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan” și Teatrul „Andrei Mureșanu”.

APChat 7: „Nu putem să consumăm finitul la infinit”, spune Magor Csibi

Ecologistul Magor Csibi, cunoscut în ţară, dar mai ales în străinătate datorită proiectului prin care WWF a repopulat Carpaţii Meridionali cu zimbrii, a fost prezent vineri în amfiteatrul Extensiei din Sfântu Gheorghe a Universităţii „Babeş-Bolyai” şi a vorbit, în faţa unui public restrâns, despre cum fiecare decizie a noastră afectează într-o mai mică sau mai mare măsură mediul înconjurător. Mesajul lui central, acela că numai în comunitate şi în comuniune cu mediul ne vom putea asigura un viitor, a fost împachetat de date statistice cutremurătoare.

„Noi aruncăm anual foarte multă mâncare. Potrivit statisticilor, folosim suprafaţa Chinei, a Kazakhstanului şi a Mongoliei pentru a produce mâncarea pe care o aruncăm. Aceasta este suprafaţa pe care o folosim pentru a avea mâncarea pe care niciodată nu o consumăm. În acelaşi timp spunem că oamenii mor de foame pe această planetă. Nu are niciun sens! Folosim atât de multă apă pentru mâncarea aruncată cât produce fluviul Volga într-un an întreg. Această cantitate de apă o folosim pentru a iriga acele zone care produc mâncarea pe care noi o aruncăm. Din punctul meu de vedere aici vine capcana industriei şi a companiilor care spun că schimbarea felului nostru de a fi înseamnă să mergem înapoi în Evul Mediu. Nimeni nu cere să renunţăm la modernitate. Ceea ce ar trebui să schimbăm este tendinţa de a face risipă”, a spus Magor Csibi în discursul său.

Directorul WWF România a mai precizat: „Noi suntem o generaţie care va trăi impactul deciziilor noastre. Simţim problema migranţilor, că preţul alimentelor creşte, că avem probleme economice. Economia încă se comportă de parcă am trăi într-o lume infinită. Nu putem să consumăm „finitul” la infinit. Noi avem toate cifrele şi se vede că fundul sacului nu este atât de departe precum credem. Cât de mare va fi disconfortul, depinde doar de noi”.

Soluţia prin care ne putem asigura un viitor cu cât mai puţin disconfort, atât nouă, cât şi generaţiilor care vor urma, este dată de ecologist: „Pericolul, din punctul meu de vedere, este în momentul în care dispare generaţia care ştie ce este aceea o roşie. Din acel moment schimbarea va fi imposibilă. Noi ne aducem aminte că fructele nu sunt toate rotunde, nu sunt de aceeaşi culoare. În momentul în care această cunoaştere dispare, s-a terminat. Este foarte greu să îi explici unui om că roşiile nu au fost întotdeauna aşa. Singurul mod în care putem să păstrăm aceste cunoştinţe, de a proteja natura şi de a ne proteja pe noi, este să nu uităm că nu suntem indivizi, ci că trăim într-o comunitate. În momentul în care această comunitate dispare, dispare şi şansa noastră. Nu vorbim de ruralitate şi de a merge înapoi, ci de a nu uita că nu suntem singuri pe această planetă, că nu suntem singuri în oraşele noastre şi să ne dăm seama că sunt o mulţime de oameni în jurul nostru care gândesc la fel şi care vor ca aceste schimbări să se întâmple”, a spus Magor Csibi.

„Sunt extrem de încântat de prezența lui Magor Csibi la Sfântu Gheorghe. Cred că a avut unul dintre cele mai puternice mesaje pe care le-am auzit în seria de evenimente APChat. Au fost 90 de minute greu de uitat. Singura mea mâhnire vine din răspunsul firav al „educatorilor” din județ, care cred că ar trebui să fie motorul care să împingă prezența tinerilor la asemenea evenimente.  Nu știu dacă a fost vreunul vineri în sală. Când eu eram elev se întâmpla extrem de rar să avem șansa să putem asculta și înțelege realitatea și problemele ei din gura celor mai importanți oameni din societate. Astăzi noi facem ca asemenea oameni să vină în oraș, accesul e gratuit, cred că nu există scuză pentru faptul că profesorii și elevii nu sunt prezenți în număr atât de mare precum m-aș aștepta eu la aceste evenimente. E pur și simplu ignoranță.  Și asta e trist. Sigur că vom lupta cu asta, nu suntem genul de oameni care ne resemnăm, dar cred că Magor Csibi merita o sală arhiplină. Și doar pentru că este probabil maghiarul care face cele mai multe lucruri pentru România astăzi. Mult mai multe decât foarte mulți dintre cei ce susțin cu ipocrizie că iubesc țara asta”, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Comunitate, organizatorul evenimentului, Daniel Santa.

Raymond Gheorghiţă, un voluntar activ în viaţa comunităţii din Sfântu Gheorghe, a fost prezent la eveniment şi ne-a spus: „Mi-a plăcut foarte mult. Îmi pare rău că nu au venit mai mulţi oameni. Mă gândeam că nu o să am unde să stau jos. Eu personal sunt fascinat de aceste subiecte. Am simţit tot ce mi-a spus şi suntem pe aceeaşi lungime de undă. Noi aici în judeţ avem foarte multe lucruri, suntem norocoşi, doar că nu ştim să le preţuim”.

Şansele şi posibilităţile sunt percepute ca probleme de autorităţile covăsnene

Legat strict de judeţul Covasna, Magor Csibi ne-a declarat: „Din păcate de foarte multe ori văd că ceea ce sunt şanse şi posibilităţi de dezvoltare pentru judeţ sunt percepute de autorităţi ca fiind probleme. De exemplu, ursul este văzut ca o problemă, deşi există expertiză, viziune şi strategie şi din partea societăţii civile. În Finlanda unii oameni plătesc circa 150 de euro ca să stea să vadă un urs în mediul natural, fără să ştie dacă acesta va apărea sau nu. Aici autorităţile aproape că pot să garanteze că ursul poate fi văzut. În Canada s-a făcut un studiu care arată că activităţile de turism bazate pe urs generează de 15 ori mai multe venituri directe decât vânătoarea. Aşa că din punctul meu de vedere natura din zonă, urşii sau chiar producătorii locali care mai există sunt nişte fundaţii pe care oricine cu o strategie minimală poate să construiască pe termen lung pentru beneficiul comunităţii”.

Ediţiile anterioare APChat, organizate de Asociaţia pentru Comunitate din Sfântu Gheorghe, au adus în faţa publicului covăsnean şi alte personalităţi remarcabile precum Cătălin Beldea, Eduard Novak, Dumitru Prunariu, Alexandru Mironov, Aurora Liiceanu sau Ion Besoiu. Potrivit organizatorilor, accesul gratuit la întâlnirile cu figuri din lumea culturală, artistică, științifică sau sportivă este posibil datorită companiei Autoliv – cel mai important angajator din județ, care este sponsorul seriei de evenimente APChat.