Se lucrează intens la turnarea fundaţiei viitorului Monument al victimelor DNA. Ca pe vremuri preaiubitul conducător, îi vezi înghesuindu-se să toarne lopeţi şi roabe cu ciment la baza soclului: primari, miniştri, parlamentari, lideri de partide, oameni de afaceri cu averi pe care nu le poate cuprinde gândul simţit. O gaşcă sordidă, puturoasă, insalubră de hoţi şi corupţi care şi-au clădit imperii pe spinarea poporului prost care i-a votat, urcându-i în vârful unei scări care părea să ajungă până la cer. N-a ajuns până acolo. Dimpotrivă, a început să putrezească, să se afunde în mlaştini şi smârcuri, să se piardă în nisipul mişcător al prea multor interese politice.

Scriam, cu ani în urmă, că va veni un moment în care hoţii şi corupţii din puşcării vor deveni eroi ai luptei pentru libertate şi democraţie. Nu-mi place să am dreptate, dar uite că se adevereşte: cu nesemnificative excepţii, toţi cei care au fost condamnaţi pentru corupţie şi furt din banii statului se consideră nevinovaţi ca pruncii de la sânul mamelor. N-au remuşcări, n-au probleme de conştiinţă, se consideră „lucraţi” politic de forţe oculte. Până mai ieri, Băsescu era cel care le-a înscenat procese politice, acum se caută noi vinovaţi de serviciu. E greu să acuzi o instituţie în întregul ei, aşa că se caută o persoană: Codruţa Kövesi pare să fie la îndemână. Şo pe ea!

E oarecum normal, să zicem, pentru o societate care şi-a pierdut busola: infractorii se apără folosind slăbiciunile statului. „Apăraţi-vă statul!”, ne îndemna, sigur pe el cu ani în urmă, S.O. Vântu, unul din capii Mafiei autohtone. Iar statul l-a ascultat, instituţiile lui de forţă (DNA, DIICOT, ANI, SRI, SIE) au început să livreze Justiţiei corupţi la nivel înalt. Ce nu mi se pare normal în toată alcătuirea asta nenorocită este reacţia oamenilor de rând, reacţia electoratului. Puşi în faţa unor întrebări gen „pe cine votezi duminică”, alegătorii români îşi arată limitele, punând degetul pe aceiaşi corupţi dovediţi sau în curs de. Dacă ar candida Onţanu, primarul bucureştean acuzat de corupţie, peste 60% dintre „mitici” l-ar vota cu ochii închişi şi gura căscată la doi mici şi-o bere gratis. L-ar vota, cu siguranţă, şi pe Dan Voiculescu dacă ăsta n-ar fi în puşcărie. Puşcăriabilii şi urmăriţii penal ar avea cele mai mari şanse să fie aleşi şi realeşi dacă ar candida la „localele” din iunie.

Pare a fi un paradox, pentru că peste 60% dintre alegători declară că apreciază la maxim activitatea DNA. Adică aprobă arestările şi cătuşele la mâinile politicienilor corupţi. E o fractură logică, dacă eşti de părere că procurorii fac bine ce fac, atunci nu mai poţi vota cu cei aflaţi în drum spre închisoare... Dacă sondajele nu mint, înseamnă că electoratul român e grav bolnav: ori nu înţelege nimic din ce i se-ntâmplă, ori se lasă manipulat, ori minte de plăcere, ori e la fel ca ăia pe care îi votează indiferent cât şi cum au furat din averea statului.

În consecinţă, dacă lucrurile vor merge în continuare în această direcţie, peste câţiva ani vom putea admira în Bucureşti un Monument al victimelor DNA care va întrece în dimensiuni Catedrala Mântuirii Neamului – vorbesc de dimensiuni simbolice, Biserica noastră nu se va lăsa călărită de „martirii” DNA. În marmura adusă cu vapoarele din Italia vor fi sculptate figuri emblematice ale întemeietorilor Dinastiei corupţilor, începând de la Adrian Năstase, trecând pe la SOV, Voiculescu, Ghiţă, Udrea, Cocoş, Oprescu şi terminând... scuzaţi, vorbesc aiurea, Dinastia asta nu se va termina niciodată, lista rămâne deschisă, noi şi vechi figuri îşi aşteaptă rândul la nemurire pe Monumentul Victimelor DNA.

Sus de tot, pe umerii ultimilor patru corupţi dovediţi, sculptorii vor aşeza o lozincă luminoasă cu un conţinut emoţionant, un mesaj pentru alegătorii români: „Voi ne-aţi făcut ce suntem! Votaţi Partidul Marilor Corupţi!”. Cum să rezişti, cum să nu pui botul, cum să nu votezi acest măreţ partid, aflat vreme de câţiva ani în ilegalitate?! Te duce gândul la filme celebre de la începutul epocii telenoveliste: „Una victima inocente de la Justicia”... Cum să nu plângi?! Ce tineri şi frumoşi eram! Dar cu ei, cu aceşti viitori martiri ai Neamului, vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decât atât...