Te învârte aşa de iute încât te dă cu capul de toţi pereţii. Cam asta ar fi centrifuga explicată pe scurt. Ştim chestia asta de la nişte lecţii de fizică aproape uitate, dar şi de la mai recenta maşină de spălat rufe. În politică, mişcarea centrifugală presupune să faci tot ce poţi ca să dai partidul din care faci parte cu capul de zidurile neîncrederii şi nesiguranţei.

Asta fac absolut toate partidele politice cât de cât importante ale României la această oră. Avem parte de un spectacol pe care, în mod normal, nu ni l-am fi dorit; ţinând seama, însă, că scena politică e total vraişte, mişcarea centrifugală s-ar putea să aducă unele clarificări.

Aşadar, nu e pace sub măslini în nicio formaţiune politică. Alianţa PSD-ALDE e în pericol de implozie, tot ce fac partidele astea e să dea bani cu împrumut, îndatorând generaţiile viitoare. PSD nu s-a bucurat de nicio zi liniştită la Putere, pentru că nici nu merita cadoul ăsta, iar ALDE se pregăteşte să se rupă din cauza lui Tăriceanu. Normal, omul ăsta n-are vocaţia construcţiei politice, orgoliul lui nemăsurat l-ar face să se certe şi cu bona filipineză a nepoţilor (sunt elegant şi nu zic nimic de cele cinci neveste...), ce să mai zic de „amicii” politici din propriul partid, de procurorii DNA, de ziariştii care nu-l înţeleg... Daniel Constantin şi Tăriceanu vor rupe ALDE, ceea ce nu-i deloc o dramă.

PSD va rămâne la guvernare, ba se va îmbogăţi cu un nou aliat pentru premierul Grindeanu: UDMR. Era de aşteptat, liderii maghiari nu le au cu viaţa în Opoziţie, nu le place, nu-şi pot da întreaga măsură a talentului politic, a devotamentului şi loialităţii faţă de statul român decât aflându-se la guvernare.

PNL îşi continuă deriva prelungită, chiar dacă „tătucul” Quintus a împlinit un secol. Seniorul liberal nu-i poate salva pe nevrednicii epigoni (cred că-i puţin pleonastic, dar vreau să fiu cât mai clar), puşi pe harţă şi pe hoţii minore. Cum să te dai mare cu un Buşoi candidat la preşedinţia PNL?! Nici măcar Ludovic Orban nu poate aduce partidul acolo unde ar merita să fie, ce să caute Buşoi printre urmaşii Brătienilor, frate?! Nu-mi dau seama ce-ar trebui să facă PNL în momentul de faţă, probabil că ar trebui să rişte alegându-şi ca preşedinte un tip tânăr şi curat, înzestrat cu inteligenţă politică şi spirit de sacrificiu. Cam multe calităţi pentru un liberal? N-aş zice, PNL rămâne un partid de dreapta absolut necesar, doar că are nevoie nu de unul, ci de 48 de „mucenici” providenţiali – cam câte judeţe şi sectoare au ţara şi Capitala.

Uniunea Salvaţi România trebuie să lucreze mult mai atent la propria salvare. Nu ştiu dacă Dacian Cioloş e o soluţie pentru „salvatori”. Nicuşor Dan este un adversar al intrării fostului premier în USR, ceea ce presupune că n-ar colabora foarte eficient în acelaşi partid. Franţuzoaica s-a evaporat, iar dacă Dacian Cioloş îşi face propriul partid, e de presupus că mulţi dintre USR-işti îl vor urma. În teritoriu n-au aproape nimic, doctrină ioc, program de acţiune la fel, te bate vântul după cum dictează Piaţa Victoriei, ceea ce nu poate ţine la nesfârşit, până la urmă e nevoie să ştii ce vrei şi cum să obţii ce vrei. Nicuşor Dan e la fel de eficient ca apa sfinţită, tace prea mult şi nu atrage deloc simpatii. Oarecum nedrept, pentru că omul e cinstit, dar... se prea poate ca această calitate să nu ajungă. Ar trebui să-şi găsească oameni în teritoriu, să-şi facă filiale peste tot, să acţioneze la lumina zilei, ca un partid adevărat, nu ca unul aflat în ilegalitate. Mai e timp să-şi revină, dar e nevoie de multă muncă şi de multă disponibilitate la efort.

PMP şi Băsescu? Fostul preşedinte e pe făraş, şi-a dat rău cu stângu-n dreptu’ după ce-a ieşit „la pensie” de la Cotroceni. Partidul Mişcarea Populară e în derivă, Daniel Constantin va strânge ce va mai putea din ea, în virtutea unei mai vechi înţelegeri, dar nu-i văd un viitor onorabil.

Ce-a mai rămas? Aş zice doar două vorbe despre o speranţă a Pieţei şi chiar a dreptei româneşti: un nou partid politic, promovat de Dacian Cioloş şi câţiva dintre foştii lui miniştri, care să se alieze într-o posibilă viitoare guvernare cu PNL şi USR. Ar fi cam singura soluţie pentru o guvernare de dreapta într-o ţară dominată de populismul evident al stângii. Lucru fezabil în cei peste trei ani care au rămas până la alegeri.

N-am zis nimic de Victor Ponta, nu-i frumos. S-ar putea să-l vedem în fruntea unui partid naţionalist, cum ar fi cel rezultat din unirea PRU cu Forţa Naţională. N-are nicio treabă Ponta cu naţionalismul luminat, dar omul are nevoie de un rol de „primadonă” pe scena politică, rol pe care PSD i-l refuză. Trebuie să-l înţelegem, unde să se ducă?!

Nu cred că-s singurul care are senzaţia unei „centrifuge” politice, nu-i aşa?!