În lipsă de altceva mai bun de făcut, prea-obezul Parlament al României s-a gândit să mai pună de-o comisie de anchetă, de fapt două, care să cerceteze acelaşi lucru: accidentul aviatic din Munţii Apuseni, în care au murit doi oameni şi-au fost răniţi alţi cinci. Prăbuşirea avionului condus de pilotul erou Adrian Iovan ocupă şi timpul unor comisii ministeriale, precum şi al uneia formate la nivelul Preşedinţiei României.

Apetenţa asta pentru comisii de anchetă ascunde o vagă jenă a parlamentarilor de toate culorile politice pentru lipsa lor de activitate. O lipsă cronică, de altfel, drept pentru care onorabilii s-au gândit să mai plece pe-afară, prin Iran de pildă, să-i înveţe şi pe ei democraţie; cu ceva luni în urmă li s-a sugerat s-o ancheteze şi pe Ioana Băsescu, pentru că ar fi cumpărat prea mult teren agricol într-o localitate de pe lângă Călăraşi. Mă rog, acesta a fost motivul prezentat presei, realitatea e mult mai simplă: dacă te cheamă Băsescu e obligatoriu să fii anchetat. Ştiu ei, Băseştii, de ce...

Problema e dacă anchetele astea au vreun rost, în afară de a arunca praf în ochii electoratului întotdeauna pasionat de programul de lucru al demnitarilor noştri. Eu cred că acesta e singurul motiv al anchetelor cu pricina, pe fondul lipsei de acţiune la toate nivelurile Puterii. Pentru că nu doar de somnul parlamentarilor e vorba aici, ci şi de inactivitatea membrilor Guvernului, al cărui lider joacă baschet în vreme ce pe uliţele satelor din trei judeţe ale României zac oameni îngropaţi de vii în zăpadă, ce să mai zic de alţi demnitari pesedişti, mari amatori de distracţii pe la Cluj şi aiurea în aceeaşi perioadă critică din viaţa unor români amărâţi.

Auzeam de o idee pe care încearcă s-o impună atenţiei bancherii germani, anume că populaţia ţărilor europene ar avea datoria morală să plătească, prin taxe şi impozite, greşelile guvernanţilor şi salariile uriaşe ale unora dintre oficiali. Un fel de taxă de solidaritate cu Finanţele, cu premierul, cu miniştrii, adică o solidarizare cu toţi incompetenţii, leneşii, hoţii şi aroganţii. Dacă mă gândesc bine, cred că ideea asta au furat-o nemţii de la guvernanţii noştri, care au băgat atâtea impozite şi taxe, pe absolut orice îi taie capul, încât se poate vorbi liniştit de-o taxă de solidaritate cu nişte guverne incapabile.

Şi dacă tot veni vorba de „bună guvernare”, iată ce scrie pe site-ul ziarului nostru doamna sau domnişoara Lili, o cititoare atentă la nuanţe:

„Am comentat de fiecare dată la matrapazlâcurile şi incompetenţa şi sfidarea guvernării PDL şi nu am crezut că voi ajunge să regret acea guvernare şi că voi trece vreodată peste sfidarea guvernanţilor PDL, în frunte cu incompetenţele numite Boc, Udrea, Roberta, Igaş, Hoară... Numai că ce văd acum la USL mă face sincer să spun că ăştia ne prostesc fără nicio jenă, mai ceva ca PDL. Atâta ipocrizie şi sfidare şi incompetenţă şi nepotisme şi furt pe faţă nu am văzut nici măcar la PDL-ul de care eu atâta am aşteptat să scăpăm.

Am scăpat de PDL şi am dat peste USL-ul înfometat de putere şi de bani, fără niciun Dumnezeu, fără niciun merit să guverneze România. De-acum nici că mai am de la ce partid să aştept ceva pentru viitorul României, eu chiar am sperat că venirea USL la guvernare, în frunte cu doi oameni tineri şi şcoliţi, domnii Ponta şi Antonescu, va aduce schimbarea necesară după 20 de ani pierduţi. Da de unde, domnii Ponta şi Antonescu s-au dovedit nişte maeştri în ale politicii dâmboviţene, o adunătură de incompetenţă, clientelism şi nepotisme greu de egalat şi de înlăturat pentru ani buni de-acum încolo....

Când pe listele de la alegeri vom vedea numele lor, în frunte cu soţiile celor doi lideri, la europarlamentare de exemplu, ce naiba să votezi? PDL nu, USL nu, PPDD nici vorbă, noi cu cine votăm?!”.

Ăsta e textul cititoarei noastre. Dacă o spuneam eu, m-aţi fi bănuit de băsism – nu că mi-ar fi ruşine, dar deocamdată nu e cazul. Aşa că... nici nu ştiu cum să reacţionez, să mă bucur, să mă întristez, să-mi fie indiferent, să fiu furios că incompetenţa guvernanţilor – pe care eu unul nu i-am votat – se vede atât de clar cu ochiul liber?! În ce priveşte „noi cu cine votăm”, este o întrebare care, bănuiesc, nu va rămâne fără răspuns până la proximele alegeri. Puţintică răbdare doar...