Jumătate din banii care puteau fi economiţi după reducerea TVA-ului la alimente a mers tot către achiziţia de alimente. Oamenii au cumpărat mai mult şi mai scump, arată un studiu de la GFK. Frenezia cumpărăturilor însă are şi o parte proastă. S-a economisit puţin. Din banii rămaşi nici măcar un sfert nu au fost puşi deoparte.

Din reducerea TVA-ului la alimente au câştigat atât consumatorii, cât şi comercianţii. Reducerea taxei de la 24% la 9% în luna iunie i-a convins pe oameni să cumpere mai mult şi mai scump. Mai bine de două treimi din banii rămaşi au reintrat în circuitul economic. De cele mai multe ori tot sub forma achiziţiilor de mâncare.

În perioada iunie - septembrie, 59% din suma rămasă de pe urma relaxării fiscale a fost cheltuită pe produse alimentare, arată noul studiul al companiei de cercetare de piaţă GFK. Cu banii rămaşi în portofel de pe urma ieftinirii mâncării s-au cumpărat însă şi alte lucruri. 17% din sumă a mers către produse nealimentare - de îngrijire personală sau de îngrijire a casei.

Nu au fost însă alese aceleaşi produse ca înainte. Fiindcă alimentele s-au ieftinit, oamenii şi-au permis să se îndrepte către produse de îngrijire personală ceva mai scumpe.

S-au schimbat tendinţele de consum, iar gusturile au devenit ceva mai sofisticate. Există însă şi reversul medaliei. S-a economisit puţin - doar 24% din suma rămasă de pe urma reducerii TVA-ului a rămas în buzunarele oamenilor.

Practic s-au economisit de două ori mai puţini bani decât cei cheltuiţi în plus pe mâncare. Iar datele colectate de GFK arată că de la lună la lună ponderea alimentelor a tot crescut iar sumele puse deoparte s-au subţiat.

În iunie şi iulie, imediat după reducerea taxei pe valoare adugată, spre achiziţia de alimente a mers doar 38% din disponibilul financiar rămas. O parte destul de mare a bani­lor, 32%, s-a dus iniţial către produsele nealimentare iar 30% din bani au fost economisiţi. Practic către cele 3 categorii au mers aproape în mod egal avantajele scăderii TVA-ului. Apoi însă, sumele economisite şi cele investite în produse nealimentare au scăzut iar banii au fost redirecţionaţi către achiziţia de alimente. Sunt date care în evoluţia lor arată sporirea încrederii printre consumatori, faptul că se simt mai în siguranţă să cheltuiască.

(digi24.ro)