Interviu cu directorul ASIMCOV, Vajda Lajos, vicepreședinte al Asociației Clusterelor din România

Ceea ce te surprinde la Sfântu Gheorghe, când n-ai trăit aici și vezi orașul cu alți ochi decât un localnic, este în primul rând respectul nealterat față de semeni, respect care se regăsește inclusiv în mediul de afaceri, unde goana după bani nu este o motivație în sine.

Unul dintre reprezentanții mediului de afaceri municipal și județean este Vajda Lajos, un om care s-a afirmat prin muncă, implicare și dăruire și care deține mai multe titluri onorifice decât orice persoană pe care am întâlnit-o vreodată. Dar, cel mai adesea, este asociat cu ASIMCOV, unde deține funcția de director, și cu Clusterele din domenii precum industria textilă, agricultură, balneologie, turism etc., fiind vicepreședinte al Asociației Clusterelor din România.

Adept al cooperării, al comunicării și interrelaționării, Vajda Lajos surprinde prin felul cald și relaxat în care abordează orice problemă, creând în jur senzația că viața poate fi roz. Secretul acestui mod de a fi și de a te raporta la lume și viață l-am aflat într-o discuție lungă și interesantă din care am extras cele mai interesante idei.

– Când v-am remarcat, mi-a plăcut la nebunie atitudinea pe care o aveți. Afișați o calmitate demnă de invidiat și păreți un om împăcat cu viața și cu el însuși. Cum de reușiți să fiți așa de relaxat?

– Asta vine cu timpul. Omul se maturizează și aceste lucruri, într-adevăr, vin cu viața, cu experiența, dar dacă te retragi la un loc de muncă și nu ai contact cu lumea și nu îi înțelegi pe ceilalți, atunci rămâi închis și nu te remarci... și ești și mai încărcat.

– Din ceea ce faceți reiese clar că sunteți îndrăgostit de natură. De unde vă vine acest atașament de natură? Ați trăit la țară?

– Am trăit la țară. M-am născut la Belin, dar sunt orășean din clasa a doua. Eu am avut un parcurs interesant. Facultatea am făcut-o la Iași – am terminat Chimie. Zona Iașiului și Iașiul în sine, care după mine este capitala culturală a României, mi-au dat o altă senzație decât alte locuri. Sfântu Gheorghe este un oraș liniștit, mic, unde omul poate să se simtă bine, în schimb nu este destul pentru a descoperi ce valori poate avea un loc. Pentru asta îți trebuie niște conexiuni.

– Vorbind despre valori și conexiuni, mă faceți să mă gândesc la implicarea dumneavoastră în acțiuni care țin de viitorul tinerilor, îndeosebi de latura lor profesională. Aș vrea să vă rog să îmi vorbiți puțin despre Vajda Lajos din tinerețe. Cum era el până să ajungă un om de carieră?

– Eu am fost copil de la țară, mediocru, dar nu am trăit într-o familie numeroasă. Aici am terminat liceul în maghiară, apoi am ajuns la Iași. Acolo era foarte greu să te remarci, dar totuși m-am descurcat în mediul respectiv și chiar am un respect pentru Iași și pentru zona Moldovei. Mai departe, am ajuns la Colorom în Brașov – un oraș care mi-a plăcut enorm și care îmi place și azi. M-am întors apoi la Sfântu Gheorghe pentru că aici este locul unde au trăit părinții mei și locul unde am terminat liceul... M-am întors și am lucrat la Întreprinderea de Mase Plastice, pe urmă la IMASA, unde am fost până în 1997. La IMASA am organizat rețeaua de Service la cutii de viteze, care a presupus stabilirea unui contact cu foarte mulți oameni din toată țara, de la Timișoara, la Constanța. Dar, deși nu mă gândisem niciodată că voi fi în situația asta, în 1997 am ajuns șomer. E drept că doar pentru o lună de zile, dar am fost și șomer.

– Și cum v-ați descurcat pe urmă? Ce-ați făcut?

– Eu spun mereu că trebuie să cauți soluții în viață. Atunci eu am avut niște traineri, care mi-au vorbit despre criterii de succes. Și am înțeles că trebuie să ai încredere în tine. Dacă ai scopuri în viață, e important să ai încredere în tine.

– Și credința o aveți exclusiv în dumneavoastră sau mai credeți și în ajutor divin?

– Eu cred. Cred și în Dumnezeu. Trebuie să crezi în ceva. Credința este foarte importantă. Trebuie să crezi și în forțele proprii, în capacitatea ta, trebuie să crezi și în relațiile interumane – fără asta nu funcționează relațiile și viața – și trebuie să ai încredere în Dumnezeu. Dar, în primul rând, în tine trebuie să ai încredere pentru că orice schimbare începe din interiorul tău. Lumea e cum ești tu.

– Ați afirmat că în viață trebuie să găsești soluții. Vi s-a întâmplat vreodată să vă vină soluțiile din afară și să fie soluții la care nu v-ați gândit?

– Aproape zilnic. Dacă îți creezi mediul din care poți să generezi foarte multe lucruri, atunci îți vin ideile. Dacă stai la o masă și îți vezi doar de treaba ta, dacă ești angajat de exemplu, și nu te gândești decât la ce ai tu de făcut ca angajat, atunci n-ai posibilitatea să găsești soluții pentru un pas spre altceva.

– Dar cum faci să fii creativ dacă nu ești? Ce îți trebuie să-ți stimulezi creativitatea?

– Să ai relații. Relația interumană este cea mai importantă. Inteligența socială este iarăși o treabă extraordinară. Nu goana după bani este cel mai important lucru.

– Dar cum se poate ca în lumea asta nebună, în care banul guvernează tot, să nu fii avid după bani? Nu sunteți un pic împotriva curentului dacă mergeți pe această cale?

– Aici fără să vreau ajung la IMM-uri, care reprezintă o soluție în foarte multe locuri din lumea asta. Ele au capacitatea de a aduce schimbare mai ușor decât în cazul unei companii mari, unde există niște reguli stricte, unde nu contează decât profitul. Nu contează cu ce efort, cu ce preț, se fixează un target în ce privește profitul și ăla e tot ce contează. În schimb, IMM-urile nu au această posibilitate de mișcare largă, sunt atașate locurilor unde își desfășoară activitatea. Și să știți că nu sunt împotriva curentului. Eu urmăresc ce se întâmplă în lume. Este un curent nou. Sunt foarte mulți care se întorc la natură, care apreciază relațiile interumane, care apreciază valorile naturii, care își dau seama că degeaba ești bogat dacă societatea este săracă. Dacă este sărăcie în jurul tău, atunci vrei să scapi din mediul respectiv și mergi undeva unde te simți bine, dar nicăieri nu te simți mai bine decât acasă. De aceea e bine să creezi acele structuri și valori care pot aduce satisfacție.

– Dar la cât de mult am distrus noi natura nu e un pic cam târziu să ne mai întoarcem acum la ea?

– Deocamdată natura încă se redresează. Un copac sau o pădure este mai puternică decât omul. Dar pădurea reprezintă o comoară. Trebuie să avem grijă de ea. Iar copacul tăiat devine marfă și mai departe vorbim de dolari. Deci nu ar trebui să transformăm toate pădurile în dolari. Oricum, dacă tăiem pădurea ar trebui să prelucrăm lemnul aici la noi. Nu trebuie să ajungem acolo să ne tăiem pădurile de tot. Trebuie reglementări simple, dar noi avem tendința să complicăm totul în România și asta nu e chiar bine.

– Aș vrea să revin un pic la dumneavoastră și să vă întreb: un om de carieră, așa cum ați devenit dumneavoastră, are un ego transformat, se simte mai important?

– Asta numai cei din jurul meu pot să o spună, cei cu care interacționez și cu care cooperez. Ei ar trebui să vadă dacă m-am schimbat sau nu. Eu am încredere în mine, asta pot să spun. Restul e mai bine să aprecieze ceilalți.

– Vă lipsește ceva în viață?

– Timpul! Dacă ar fi în plus poate ar fi și mai bine.

– Ce vă place să faceți când nu munciți?

– Îmi place să ies în aer liber, în grădină, să stau de vorbă cu oamenii. Nu îmi plac vacanțele lungi. N-am avut concediu de 15 ani. Dacă plec în concediu, leg totul cu munca. Fac sport în fiecare zi, de zece ani, în fiecare dimineață. În special pe timp de vară. Îmi place să fiu activ. Este foarte important cum pornești la drum în fiecare zi.

– Dar optimismul acesta care vă caracterizează de unde vă vine? Este o filosofie de viață preluată de la părinți sau l-ați dobândit pe parcurs?

– Pe parcurs. Nu am fost niciodată prea pesimist, dar la începutul vieții nu am avut atâtea posibilități. Mi-am schimbat mult modul de abordare a vieții în ultimii 15 ani. Îmi place filosofia lui Mahatma Ghandi. Mi-a plăcut felul în care a exercitat influență asupra lumii fără să fii reacționar, doar prin simplitate. Iar eu chiar cred că e important să fii bun cu ceilalți și să oferi bunătate, pentru că bunătatea se întoarce asupra ta.

– Dar nu vi s-a întâmplat să simțiți că nu puteți fi bun cu cineva?

– Ba da, dar aștept să se ducă răul din mine. Nu reacționez. Sunt rare cazurile în care mă cert cu cineva. Eu încerc să mă țin mereu sub control. Asta este ceva ce trebuie învăţat. Nu zic că nu mă enervez, dar încerc mereu să nu iau hotărâri când sunt supărat și astfel am garanția că iau decizii mai bune în viață.