ACTUALITATE 15 aprilie 2009

Directorii de centrale pe rumeguş, la discuţii despre avantajele culturilor bio

de Covasna Media | 487 vizualizări

Conducerea Asociaţiei Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din Covasna (ASIMCOV) va avea la începutul lunii mai o întâlnire cu directorii de centrale pe rumeguş din ţară, pentru a le prezenta posibilitatea de a utiliza ca metodă alternativă culturile bioenergetice.

„Vrem să ne întâlnim cu toţi directorii de centrale pe rumeguş, din Întorsura Buzăului, Gheorghieni, Bălan, Vatra Dornei, ar fi o alternativă ca să preia măcar parţial culturi bioenergetice. Vom discuta preţuri, condiţii”, a declarat directorul ASIMCOV Vajda Lajos.

Potrivit sursei citate, în judeţul Covasna plantele bioenergetice – salix, un tip de salcie - ar putea fi cultivate pe acele terenuri aflate în paragină, care nu sunt folosite în prezent la nimic, în total fiind vorba despre 12.000 de hectare aflate în această situaţie. Este vorba despre Valea Oltului – comunele Araci, Hăghig, Belin, Aita Mare, Reci, zona Sfântu-Gheorghe, unde planta s-ar putea cultiva cu succes.

Anul trecut, un producător din oraşul Târgu-Secuiesc a şi cultivat experimental un hectar de salix, pentru a vedea cum se comportă planta, iar cultura este în dezvoltare.

Plantarea salix-ului presupune o tehnologie care trebuie respectată, o analiză a solului şi alegerea speciei corespunzătoare. În primul an, care este hotărâtor, lucrările de specialitate sunt foarte stricte, este important să nu crească buruieni, iar în anul 3 se ajunge la o producţie pe hectar de 40-50 de tone care ar asigura un venit între 500 şi 800 de euro pe hectar. Ca şi costuri de plantare, în primul an, pe un hectar, costă între 1.600 şi 1.800 de euro, pe această suprafaţă intrând 14.000 de butaşi. Vajda Lajos a specificat că la o suprafaţă de 20.000 de hectare cultivată cu salix cantitatea produsă poate asigura energie termică pentru două oraşe mari.

În paralel cu cultivarea plantelor bio, trebuie create şi bazele pentru preluarea, folosirea lor ca materie primă. Materialul rezultat ar putea fi utilizat în centrale locale, care asigură energie termică pentru o instituţie publică sau centrale mici care asigură energie termică pentru localitate.

Ana Sidon

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.