Deşeurile menajere colectate în judeţul Covasna au fost supuse, recent, unei analize tehnice detaliate, în cadrul unui demers ce vizează eficientizarea sistemului de gestionare a deşeurilor la nivel local şi naţional.

Potrivit directorului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deşeurilor Covasna, Ambrus József, evaluarea a urmărit determinarea compoziţiei reale a deşeurilor generate de populaţie, gradul de colectare corectă, cantităţile reciclate, precum şi procentul de deşeuri gestionate necorespunzător, cu scopul de a obţine o imagine clară asupra obiceiurilor de colectare şi reciclare ale populaţiei şi identificarea eventualelor disfuncţionalităţi din sistem.

Acţiunea s-a desfăşurat în baza unui parteneriat încheiat între Banca Europeană de Investiţii, Guvernul României şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor” Covasna, în colaborare cu operatorii locali de salubritate.

„Mai simplu spus, am vrut să vedem exact ce aruncă covăsnenii la gunoi. Împreună cu experţii de la Banca Europeană de Investiţii şi cu toţi operatorii de salubritate din judeţ, respectiv ECO Bihor, Tega, Gosp-Com, Gostranscom şi IBSV, am desfăşurat o acţiune de amploare, atât în comune, oraşe, cât şi la Centrul de Management Integrat de la Leţ, deci, efectiv, nu am stat doar în birouri, am analizat fizic deşeurile care ajung acolo, ca să înţelegem realitatea din teren, nu doar cifrele din acte. Se folosesc foarte multe standarde, care, din când în când, trebuie verificate şi asta s-a întâmplat şi la noi. Covasna a fost selectat împreună cu alte două judeţe, Timiş şi Bistriţa-Năsăud. De ce noi? Pentru că la noi sistemul de management este funcţional de nouă ani de zile, funcţionează bine şi suntem un exemplu de bună practică. Ce am verificat, de fapt? Compoziţia deşeurilor menajere, ne-am uitat la densitate, la gradul de puritate a celor colectate selectiv şi vom folosi aceste date în viitor pentru a lua decizii mai bune şi mai corecte. Acesta a fost unul dintre scopurile acestor măsurători. Scopul final este să avem un judeţ mai curat, iar aceste măsurători ne vor arăta unde trebuie să intervenim, unde trebuie să mărim capacităţile de colectare (...) pentru a avea un serviciu cât mai eficient şi cât mai ieftin, până la urmă”, a declarat Ambrus József, pentru AGERPRES.

În context, acesta a menţionat că taxa de salubritate aplicată în judeţul Covasna este una dintre cele mai mici din ţară, lucru posibil tocmai datorită acestui management integrat.

„Deşi am fost acuzaţi că tarifele sunt cele mai mari, este exact invers. Tariful în municipiul Sfântu Gheorghe, să dau un exemplu, este de 24,50 lei cu TVA cu tot, este un tarif printre cele mai mici. Evident că găseşti mai ieftine, dar, în general, anul ăsta, în 2026, tarifele în oraşe ajung pe la 30 de lei”, a afirmat Ambrus József.

Acesta a punctat faptul că un element esenţial în performanţa sistemului îl reprezintă implicarea populaţiei în colectarea selectivă a deşeurilor, dar succesul colectării depinde şi de infrastructura şi politicile publice care sprijină valorificarea acestora.

„Poţi să faci orice campanie, poţi să faci orice, dacă populaţia nu reacţionează, ai lucrat degeaba. Din fericire, populaţia judeţului Covasna a reacţionat pozitiv în momentul în care am introdus colectarea deşeurilor reciclabile (...) şi am crescut foarte mult (...) Eu aş putea să împart în două tot ce înseamnă sistemul de management. O parte care depinde de noi, adică de populaţia judeţului, de primari, de asociaţii de dezvoltare, de salubrişti. Şi o să vă dau şi un exemplu. Avem o ţintă de captare de 70% din totalul deşeurilor reciclabile puse pe piaţă în judeţul Covasna. Această ţintă depinde de noi. Am făcut-o. Am realizat-o, am depăşit 71-72%. Dar există nişte ţinte care nu ţin de noi. De exemplu, ar trebui să avem valorificare 75% din deşeurile reciclabile ajunse în staţia de sortare. În schimb, eu nu pot să influenţez capacităţile de reciclare în România. Asta depinde de politicile publice ale guvernelor, indiferent de coloratură politică. Deci, suntem foarte departe de 75%, pentru că sunt foarte multe deşeuri teoretic reciclabile, dar care în realitate nu se reciclează. Textilele, evident, foarte puţin se reciclează, (...) pentru că dacă mie mi se reciclează textilele în Constanţa sau în Oradea, transportul mă moară. Deci, va fi mult mai scump decât să le pun în groapă”, a mai evidenţiat Ambrus József.