Municipalitatea susţine că dacă acestea ar fi administrate de autorităţile locale, ar ajuta la dezvoltarea oraşului Autorităţile locale din Sfântu-Gheorghe pregătesc o acţiune amplă în care să implice cetăţenii, astfel încât mai multe terenuri şi clădiri aflate în posesia Armatei Române să treacă în administrarea locală. Astfel, Primăria Sfântu-Gheorghe va demara, în săptămâna care urmează, o acţiune de strângere de semnături de la populaţie, în vederea susţinerii unei adrese ce va fi transmisă Guvernului şi Ministerului Apărării pentru trecerea diverselor obiective ale armatei în administrare locală. „Cred că trebuie să facem un tam-tam cât mai mare pe această temă şi să obţinem ce dorim”, a spus primarul, care spune că există precedent în ceea ce priveşte trecerea obiectivelor Armatei către administraţiile locale.

Municipalitatea susţine că dacă acestea ar fi administrate de autorităţile locale, ar ajuta la dezvoltarea oraşului

Autorităţile locale din Sfântu-Gheorghe pregătesc o acţiune amplă în care să implice cetăţenii, astfel încât mai multe terenuri şi clădiri aflate în posesia Armatei Române să treacă în administrarea locală.

Astfel, Primăria Sfântu-Gheorghe va demara, în săptămâna care urmează, o acţiune de strângere de semnături de la populaţie, în vederea susţinerii unei adrese ce va fi transmisă Guvernului şi Ministerului Apărării pentru trecerea diverselor obiective ale armatei în administrare locală.

„Cred că trebuie să facem un tam-tam cât mai mare pe această temă şi să obţinem ce dorim”, a spus primarul, care spune că există precedent în ceea ce priveşte trecerea obiectivelor Armatei către administraţiile locale.

„La noi nu se doreşte, nu doar la Sfântu Gheorghe, ci şi altundeva în judeţ - de exemplu la Bodoc e o clădire în care nu mai e nimeni de ani de zile şi deja se fură din ea. Este absurdă situaţia. Eu am spus că nu vreau să dau neapărat o notă de militarizare a Ţinutului Secuiesc, deoarece mai sunt aşa probleme şi în alte oraşe, dar evident că este oarecum o coincidenţă ciudată că în Harghita şi Covasna nu se dau înapoi aceste clădiri”, a mai spus primarul Antal.

În opinia primarului Antal Arpad, acele clădiri şi terenuri care aparţin Armatei dar nu mai sunt folosite de către acestea ar trebui administrate local, pentru că altfel acestea nici nu aduc vreun profit, în schimb ar împiedica dezvoltarea oraşului.

„Este o poveste mai veche a municipiului Sfântu-Gheorghe faptul că o serie de unităţi militare blochează într-un fel dezvoltarea oraşului. Există atât probleme sociale, cât şi probleme economice care din cauza terenurilor şi clădirilor netransmise autorităţilor locale blochează dezvoltarea. În decembrie 2009, UM 1048 a lansat o licitaţie pentru un teren de aproape 30 de hectare, iar Primăria a câştigat licitaţia”, a declarat Antal Arpad.

Licitaţie câştigată printr-un cal

Primarul a expus o adevărată păţanie referitoare la licitaţia respectivă, explicând că terenul scos la licitaţie viza închirierea acestuia pentru păşunat. Municipalitatea din Sfântu-Gheorghe, pentru a putea participa cu şanse reale de câştig la această licitaţie, a ataşat documentaţiei cerute la licitaţie inclusiv actele doveditoare ale posesiei unui singur... cal.

„A fost un episod picant momentul deschiderii plicului de la Primărie, atunci când s-a văzut că avem un cal, dar aveam toate documentaţiile necesare cerute pentru calul respectiv. Am câştigat licitaţia cu suma de 349 de lei pe lună, pentru patru ani, pentru suprafaţa de 28 de hectare. Practic, putem demonstra în acest moment faptul că Armata nu are nevoie de acest teren şi nici nu obţine un venit foarte mare, deci nu cred că poate spune cineva că nu se dă municipiului terenul pentru că Armata ar câştiga un venit substanţial prin acesta”, a spus Antal Arpad.

Primarul a recunoscut că municipalitatea nu va utiliza nicicum acest teren pe care l-a închiriat de la Armată pentru patru ani, ci doar a vrut să demonstreze că această instituţie nu are nevoie practică de teren. În spirit de glumă, edilul a promis că va scoate totuşi calul la păscut, deoarece acesta „merită” un astfel de tratament, din moment ce prin el a fost posibilă câştigarea licitaţiei.

Cele două 28 de hectare închiriate de către Primărie sunt parte din poligonul Armatei de pe strada Borviz, iar contractul de închiriere interzice administraţiei locale să subînchirieze sau să folosească terenul în alte scopuri decât păşunatul, existând însă o obligaţie de cosire a ierbii de pe acesta.

Teren pentru cimitir

În acelaşi context, primarul Antal Arpad spune că obiectivele nefolosite ale Armatei ar putea contribui la dezvoltarea municipiului, dacă ar trece în administrarea acestuia. Astfel, dacă politgonul, în întreaga sa suprafaţă ar deveni al autorităţilor locale, primarul ar dori ca o parte a acestuia să fie folosită pentru extinderea Cimitirului comun.

„Ideal ar fi să primim tot poligonul, pentru că atâta timp cât rămâne poligon, chiar dacă rămân trei hectare pentru Armată, zona de protecţie ar bloca orice dezvoltare. Am o adresă semnată de reprezentanţii bisericilor din Sfântu-Gheorghe - catolici, reformaţi, ortodocşi, evanghelişti, unitarieni - care cer teren pentru Cimitir. Evident, s-ar mai putea face acolo şi un centru de agrement spre Şugaş Băi”, a explicat Antal Arpad.

Acesta a mai identificat şi o clădire aparţinând Unităţii Vânătorilor de munte, din zona Gării. Potrivit lui Antal, clădirea este construită în 1914, iar acum este nefolosită, ca şi cele 49 de hectare de teren aferente. Aici, primarul crede că s-ar putea folosi clădirea pentru învăţământul universitar şi activităţi de cercetare, iar o parte din teren ar putea servi chiar şi unui parc industrial.

Monica Rizea