Un tânăr agricultor covăsnean scoate pe piaţă prima dulceaţă de trandafiri eco din judeţul Covasna.

În urmă cu aproape un an, mai mulți tineri agricultori din Dobârlău se apucau de plantarea trandafirilor pentru dulceață: cumpărați din Bulgaria, butașii de trandafiri aveau să înlocuiască tradiționala cultură de cartofi. Din pricina problemelor tot mai mari din ultimii ani cu cartofii – atacul dăunătorilor și câștigul prea mic în raport cu munca și investițiile, oamenii s-au reorientat spre altceva pentru a ține pasul cu vremurile: agricultura eco și butașii de trandafiri pentru dulceață, programele europene de încurajare și susținere a inițiativelor pe producții ecologice reprezentând la rândul lor o adevărată oportunitate de dezvoltare a unei noi afaceri. Trandafirul este un simbol impus de misterele de la sfârșitul antichității, sugerând renașterea, iubirea și solidaritatea. Roșii, albi, roz sau galbeni, într-o culoare sau amestecați, trandafirii sunt mereu grațioși, delicați și puri, impresionând tocmai prin unicitatea frumuseții lor. Simbol al iubirii și al victoriei, trandafirul este cea mai cunoscută floare și, probabil, cea mai iubită. Dincolo de forma lor naturală însă, vom găsi trandafirii acolo unde ne vom aștepta cel mai puțin – în medicamente, cosmetice, băuturi și… mâncare, fiind deja cunoscut deliciul dulcețurilor de trandafiri.

Delicatesă prin definiție, dulceața de trandafir are la rândul său un statut aparte, fiind accesibilă în vremurile trecute doar unor anumite categorii sociale și, păstrând caracteristicile nobleții florii din care se trage, continuă să fie o specialitate aparte. Pentru munca butașilor de trandafiri de dulceață și creșterea acestora, Uniunea Europeană acordă fiecărui fermier care vine cu un proiect-tip un sprijin cuprins între 20.000 și 25.000 de euro, timp de cinci ani. Chiar și așa, românii nu s-au prea îmbulzit la aceste proiecte, în țară existând până acum doar trei ferme producătoare de trandafiri pentru dulceață. Ceea ce i-a încurajat însă pe covăsneni în cultivarea butucilor de trandafir a fost nu doar spijinul substanțial pe care-l pot primi de la UE, ci și faptul că toate cele trei ferme producătoare sunt în Ardeal – semn că acești trandafiri se pot dezvolta în clima de aici. Chiar dacă Ministerul Agriculturii nu avea în culturile sale inclus și trandafirul, oamenii nu s-au lăsat și, prin intermediul mai multor asociații, s-a reușit încadrarea trandafirului de dulceață, urmând ca din acest an să vină și banii europeni.

Tinerii, atrași de agricultură și iubitori de pământ

La Dobârlău sunt mai multe persoane care au dat o șansă trandafirului de dulceață, dar un tânăr de 24 de ani, Florin Comșa, a fost cel mai rapid și a scos deja primele produse finite: borcănașele cochete cu dulceață de trandafiri poartă marca Produs Ecologic, fiind prezentate ca „Dulceață de trandafiri Marcus”. Produsul este promovat prin Asociația comunitară Sophia Nika din Sfântu-Gheorghe, prin care s-a obținut inclusiv atestatul pentru ferma ecologică, evaluatorul fiind o firmă din Germania.

Florin Comșa este absolventul unei facultăți de design de produs și mediu, cu specializare în ingineria sistemelor regenerabile, lucrează la o firmă de IT în Brașov și s-a apucat de plantarea butucilor de trandafiri anul trecut, când era încă student. Spune că începutul nu a fost atât de greu în ceea ce privește cumpărarea butucilor și plantarea acestora, mai multe probleme a avut în a-i convinge pe cei din jur că ideea sa ar putea fi viabilă.

„Părinții mei, bunicii mei, au lucrat mereu pământul și cred că am simțit nevoia să dau o continuitate acestei munci. Am aflat de oportunitatea pe care o oferă cultura trandafirilor de dulceață printr-o prezentare a domnului Aurel Blaj, președintele Asociației Sophia Nika, iar în demersurile mele, cu aprobările necesare, am fost susținut și de către cei de la Primăria Dobârlău. Am cumpărat 170 de butași, care au costat 170 de euro – asta a fost investiția, butașii fiind apoi plantați pe 1700 de mp, deoarece există niște condiții de plantare, fiecare butaș trebuind plantat la distanță de trei metri unul de altul, pentru a fi liberi. Nu sunt foarte pretențioși butașii de trandafir, dar preferă soarele și nu ploaia, şi trebuie prășit în jurul lor cam o dată la două-trei săptămâni, pentru a fi cât mai curați”, explică tânărul agricultor.

Prima producţie – o mie de borcănașe

Potrivit acestuia, câștigul este clar: din 110 butași au ieșit o mie de borcănașe de dulceață tradițională românească, ecologică și implicit sănătoasă și foarte gustoasă, astfel că investiția a fost deja recuperată, un borcănaș de dulceață vânzându-se cu 10 lei.

În ceea ce privește vânzarea, Florin spune că deocamdată borcănașele cu delicata dulceață au ajuns doar pe la prieteni și cunoștințe și, deși au existat mici vânzări, se așteaptă ca în viitor profitul să vină din distribuirea acestora către magazine. Una peste alta, tânărul agricultor este foarte mulțumit de felul în care au evoluat lucrurile de anul trecut încoace și spune că activitatea aceasta îl mulțumește nu doar pe plan financiar ci inclusiv pe plan afectiv.

„Pentru mine e o activitate foarte relaxantă să mă ocup de trandafiri – de fapt așa a cam început, ca o activitate de timp liber... Dar este mult mai mult de atât – e o muncă cinstită cu pământul care, pe noi cei născuți la ţară, crescuți mai mult aici, ne face să nu uităm de unde am plecat și ne dă un sentiment de împlinire”, crede Florin, care spune că nu vrea neapărat să „industrializeze” această mică afacere ci dimpotrivă, să o țină la vinelul unei afaceri de familie, în care toată lumea se implică cu drag.

Secretul stă în modul de preparare

Și pentru că produsul finit – delicata dulceață de trandafiri – este cel mai important, întreaga familie Comșa s-a implicat, astfel că în timp ce lucrul câmpului le aparține mai mult bărbaților, femeile s-au ocupat de prepararea dulceții.

„Ideea m-a tentat de prima oară când mi-a fost prezentată, căci ce e mai frumos decât trandafirul, care este considerat regele florilor...? Dulceața de trandafiri este cea mai fină și înmiresmată dulceață, dar din trandafiri se mai poate face sirop, șerbet, peltea... plus că această floare se folosește și în cosmetică. Pentru dulceața pe care o preparăm aici la Dobârlău folosim petale de trandafir, zahăr, lămâie și apă – totul este ecologic. Ceea ce contează foarte mult este timpul de fierbere – acesta reprezintă secretul dulceții de trandafiri, contează foarte mult când pui petalele, trebuie să știi cât anume le fierbi, sunt o mulțime de amănunte... A fost greu la început, pentru că am un loc de muncă, dar în cele din urmă satisfacția e pe măsură și știu că am făcut-o din dragoste pentru frumos și din dorința de a lucra pentru mine însămi – e un sentiment minunat”, spune doamna Eugenia Comșa, cea care alături de fiica sa, sora lui Florin, a preparat întreaga dulceață comercializată acum sub marca Produsului Ecologic Marcus.

Covăsnenii se certifică ecologic

Președintele Asociației comunitare Sophia Nika, Aurel Blaj, spune că acesta este cel de-al doilea an de certificare ecologică pe culturi – butași de trandafiri și fânețuri naturale, toate fiind acreditate ecologic; în prezent în județul nostru există 55 de agricultori și fermieri care sunt acreditați ecologic, alți aproape 100 aflându-se în curs de acreditare.

„Vorbim de produse naturale, inclusiv fânețurile – nu se folosește nimic chimic, doar gunoiul de grajd în diverse cantități, distribuit calculat pentru culturi. Agricultorii primesc anual sume pentru agricultura ecologică, sperăm că din acest an sumele vor fi mai mari, deoarece vor veni direct prin Uniunea Europeană. Credem și susținem produsele ecologice, reprezintă viitorul pentru Uniunea Europeană dar noi, românii, avem un avantaj: acela că agricultura eco înseamnă de fapt agricultura noastră tradițională, drept pentu care ar fi păcat să nu valorificăm tocmai ceea ce am învățat de la bunicii noștri, de la părinții noștri”, a explicat Aurel Blaj, adăugând că forma asociativă este foarte importantă, urmând ca prin Asociație oamenilor să li se creeze legături pentru piața de desfacere internă și externă.

(monicavajna.wordpress.com)