Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi". Prin această lege s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1865 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

În anul 1893 a intrat în vigoare legea privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Rurale în cuprinsul căreia erau prevăzute următoarele:

"Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţiune un corp militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică. Ea se mai află sub ordinele ministrului de justiţie, ale ministrului public în ce priveşte atribuţiunile de poliţie, precum şi sub acela al ministrului de război pentru tot ce se raportează la disciplină, comandament şi instrucţie militară a trupei" (art.1).

După încheierea "Păcii de la Bucureşti" din 1913 şi până la intrarea României în primul război mondial (15 august 1916) s-au produs unele modificări pe linie organizatorică şi a atribuţiilor, care au vizat sporirea efectivelor, înfiinţarea posturilor de jandarmi speciale pentru fabricile din Capitală care produceau materiale pentru armată, înfiinţarea de puncte speciale de pază şi control la toate trecătorile din Carpaţi, de la Vatra Dornei până la Turnu Severin, crearea unui detaşament pentru paza regiunilor petrolifere.

La începutul anului 1917, odată cu operaţiunea de reorganizare a armatei, se reorganizează şi serviciul Jandarmeriei de pe lângă armata de operaţii. În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau să înscrie pagini nepieritoare de eroism, alături de armata română, în marile bătălii desfăşurate. 

La 23 martie 1929 Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale.

În acelaşi an, se promulgă Statutul Jandarmeriei Rurale de către regele minor Mihai I. Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense.

Din punct de vedere organizatoric, prezintă cel mai mare interes Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei.

După intrarea României în al doilea război mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă.

Prin Ordinul nr. 10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate.

Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei.

Aceasta a pus capăt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizată militar în România democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.

Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.

Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004 când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care se stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţie să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

Anul acesta , Inspectoratul de Jandarmi Judeţean a planificat o serie de manifestări pentru a sărbători împlinirea a 168 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române, astfel:

- Desfăşurarea unui simpozion cu invitarea unor istorici, cu tema „ Jandarmeria Română în anul centenarului Marii Uniri”, în data de 26 martie,

- Aniversarea Zilei Veteranului Unităţii, tot în data de 26 martie,

- Executarea unor lucrări de întreţinere şi îngrijire a monumentelor eroilor jandarmi, în data de 27 martie,

- Concurs de şah rapid, în data de 27 martie,

- Desfăşurarea competiţiei sportive Cupa Jandarmeriei Covasna la fotbal, în data de 28 martie,

- Desfăşurarea unui concurs de istorie adresat elevilor de gimnaziu şi liceu, în data de 29 martie,

- Ziua Porţilor Deschise, în data de 29 martie,

- Ceremonial militar şi religios, în data de 3 aprilie, începând cu ora 12.00,

- Spectacol artistic ,,Caravana Unirii ,, susţinut de artiştii Gheorghe Turda, Aneta Stan, pr. Antonie Tămaş  la Aula Extensiei Univerităţii Babeş Bolyai din Sfântu Gheorghe, în data de 4 aprilie, la care suntem coparteneri alături de C.N.M.R., Prefectura Judeţului Covasna şi Extensiei Univerităţii Babeş Bolyai din Sfântu Gheorghe.

Compartimentul Informare şi Relaţii Publice