Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Sfântu-Gheorghe au semnat o convenţie de colaborare
Reprezentanţii Consiliului Jude ţean Covasna şi Consiliului Local Sfântu-Gheorghe au semnat miercuri seara o convenţie privind colaborarea pe termen lung şi nedeterminat între cele două instituţii, precum şi consultarea în problemele care privesc municipiul şi judeţul.
Convenţia de colaborare a fost semnată cu ocazia primei şedinţe comune dintre CJ Covasna şi CL Sfântu-Gheorghe, care a avut loc în Sala Toleranţei de la Muzeul Naţional Secuiesc.
În acest context, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat că acordul de colaborare semnat între oraş şi judeţ prevede ca pe termen lung şi nedeterminat să colaboreze, să conlucreze şi să se consulte în problemele de dezvoltare ale municipiului şi judeţului.
„Nu se poate trăi în paralelism, se poate lucra numai împreună. Convenţia de colaborare prevede să ne consultăm asupra hotărârilor luate, pe termen lung, nedeterminat, pentru a găsi împreună soluţii. Acest acord va contribui la dezvoltarea municipiului şi intră în vigoare de la semnarea lui pe perioadă nedeterminată”, a spus Tamas Sandor.
Prima şedinţă comună a celor două consilii nu a avut loc întâmplător în Sala Toleranţei, făcând trimitere tocmai la semnificaţia acestui cuvânt.
Ansamblul de Dansuri Haromszek, în subordinea CJ
Pe ordinea de zi a acestei prime şedinţe a fost inclusă trecerea Ansamblului de Dansuri Haromszek din subordinea Consiliului Local în cea a Consiliului Judeţean. Decizia a fost motivată prin faptul că Ansamblul reprezintă o instituţie culturală de nivel judeţean, care prezintă muzică şi dansuri populare din Transilvania.
Ulterior dezbaterii şi adoptării în unanimitate a acestui proiect, consilierii prezenţi au asistat la prezentarea unor proiecte care implică atât municipiul Sfântu-Gheorghe cât şi judeţul, cum ar fi Spitalul Judeţean, programul de realizarea a reţelei de apă în judeţ, Proiectul de Dezvoltare Interurbană a municipului Sfântu-Gheorghe sau Drumul Apelor Minerale. Asemenea şedinţe vor mai avea loc şi în viitor, iar din punct de vedere juridic proiectele discutate vor fi votate separat de cele două consilii.
Lobby pentru „Plai Întorsurean“
În contextul discuţiilor despre Ansamblu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, consilierul judeţean Ioan Solomon, a solicitat conducerii CJ să sprijine financiar activitatea culturală tradiţională din zona Întorsura Buzăului, respectiv Asociaţia Plai Întorsurean. „Acolo exista Ansamblul Ciobănaşul, din lipsă de bani s-a desfiinţat, dar din fericire ideea şi fenomenul nu au dispărut. Cei care au făcut acest Ansamblu au păstrat şi continuat să activeze în acest domeniu dar cu lipsa unor resurse. De aceea în aceste condiţii totuşi la Întorsura Buzăului acel nucleu de oameni de cultură din fostul „Ciobănaşul” au înfiinţat o Asociaţie - Plai Întorsurean - care are o activitate, un cor, formaţie de dansuri cu care a participat şi în afara ţării (...) solicităm sprijinul, un acord de principiu de a găsi un mecanism juridic pentru sprijin financiar a acestuia”, a declarat, miercuri seara, av. Ioan Solomon, în numele consilierilor membri ai Alianţei Româneşti.
Potrivit acestuia, sprijinul financiar al Asociaţiei ar putea avea loc printr-un protocol de colaborare între CJ Covasna şi CL Întorsura Buzăului, eventual şi alte consilii din zona Buzaielor, iar finanţarea să se facă în proporţii similare cu cele cuprinse în hotărârea privind Ansamblul Haromszek.
„Este îndreptăţită cred această soluţie, având în vedere necesitatea şi obligaţia CJ de a acorda egalitate de tratament culturii româneşti asemeni culturii maghiare”, a mai precizat Solomon, spunând şi că cele două culturi se completează la un moment dat şi contribuie la dezvoltarea judeţului.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a răspuns solicitării consilierului judeţean afirmând că se poate găsi o soluţie viabilă din punct de vedere juridic şi corectă pentru a rezolva problema ridicată.
„Şi pe plan administrativ şi financiar trebuie să ne îndreptăm spre o proporţionalitate. România este şi ţara noastră şi Ţinutul Secuiesc nu este numai al secuilor ci al tuturor cetăţenilor care locuiesc aici. Putem trăi fără să jignim esenţa convieţuirii, putem găsi o soluţie viabilă din punct de vedere juridic, corect, pentru a rezolva problema ridicată”, a spus Tamas Sandor.
Ana Sidon