Conflictul om-urs se reaprinde în județul Covasna
S-au emis ordine de recoltare pentru doi urși care au înfricoșat satul Păpăuți, dar problema este departe de a se fi rezolvat, susțin autoritățile
Teama de o întâlnire cu ursul în mijlocul satului, în plină zi, se înfiripă, cu fiecare zi ce trece, din nou în comunitățile covăsnene. Situația nu este nouă, dar revine în fiecare primăvară și parcă, spun autorități locale, de la un an la altul, atacurile sălbăticiunilor sunt tot mai dese. În ultima perioadă, comuna Zagon este terorizată de mai mulți urși care vin în comunitățile locuite, în căutare de hrană. Între timp, autoritățile centrale și organizațiile de protecția animalelor susțin că se lucrează la proiecte care să asigure coexistența dintre om și urs.
Din informațiile autorităților locale și județene, zona Zagon, respectiv satul Păpăuți, este cea mai afectată în această perioadă de urșii care își fac apariția tot mai des prin zonele locuite.
„Este cumplit ce se întâmplă de o săptămână. Se așteaptă oare victime omenești? Chiar nu se pot tranchiliza și muta în pădure? Săracele animale nu-s de vină, dar nici oamenii să treacă zi și noapte prin așa ceva! Teroare zi, noapte!”, ne-a scris o cititoare într-un mesaj prin intermediul Facebook.
Informația ne-a fost confirmată și de autoritățile locale și județene.
Datele de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Covasna ne arată că în ultimele două săptămâni s-au intensificat solicitările de intervenție pentru alungarea urșilor. Cele mai multe acțiuni au avut loc în Păpăuți, dar a fost nevoie de ajutorul jandarmilor și în zona Spitalului de Cardiologie din Covasna, în zona Balvanyos, în zona satului Pava, respectiv în zona Ojdula, la granița cu județul Vrancea.
„Văd că ursul este mai presus decât omul”
Primarul din Zagon spune că se teme că în curând sălbăticiunile vor face și victime omenești.
„Probleme atât de serioase ca ce avem acum nu am avut niciodată. Degeaba vin jandarmii. Ei numai că nu dorm aici. Toate nopțile sunt aici la Zagon. (...) Săracii, aruncă cu petarde, dau drumul la sirene, dar (n.red. pe urși) nu îi mai interesează. S-au obișnuit cu omul, cu împușcături. Nu îi mai interesează nimic. Merg și fac treburile lor, distrugerile lor. Atâtea animale moarte, luate, începând de la oi, porci, albine, găini, gâște, pui. Ce mai avem în comuna asta? (...) Poate așteaptă domnul ministru sau cine are alte interese, să omoare oameni și în comuna Zagon. Poate asta așteaptă. Că văd că ursul este mai presus decât omul”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, primarul Kis József.
Ordin de recoltare pentru două exemplare de urs la Păpăuți
Punctual, pentru situația din Păpăuți, s-au aprobat ordine pentru recoltarea a două exemplare de urs, informează Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna.
„Pentru Păpăuți s-a emis ieri (n.red. duminică, 3 mai) ordin de recoltare pentru două exemplare, dintre cei care fac probleme. Sunt de fapt patru, o ursoaică și trei pui, dar s-a dat derogare pentru doi urși. (...) E câte o seară când vin și altele când nu vin. La Păpăuți, să zicem că e rezolvată situația”, ne-a spus luni, directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu.
Birocrație greoaie
În același timp, primarul din Zagon spune că birocrația pentru a obține derogări la recoltarea urșilor care fac probleme este anevoioasă și durează prea mult, timp în care, spune el, viețile și gospodăriile oamenilor sunt puse în pericol.
„De două săptămâni toată comuna nu mai are somn, nimic. Numai probleme peste probleme. Eu am o vârstă și trăiesc aici, dar așa ceva n-am mai văzut. (...) Așa greu se scoate o autorizație de împușcare, așa ceva! Cu atâtea pagube, cu atâtea gospodării distruse, atâtea animale distruse! Începând de la ministru, am curajul să spun, mint că nu s-au primit hârtii, dar au fost pe masa lui, după aceea că nu s-au completat cum trebuie, au fost completate, zilnic am trimis săptămâna trecută Prefecturii, APM, domnului ministru, secretarului de stat. Păi așa ceva...(...) Ar trebui să vină domnul ministru aici la fața locului să vadă ce se întâmplă. (...) Ieri, la ora 11:00, a trebuit să meargă cel care răspunde de fondul de vânătoare ca să scoată autorizația de împușcare. Azi noapte a plouat și atâția urși au venit, și cu trei pui, și cu doi și singuri, că n-a tras în ei ca nu cumva să îi împuște pe care nu trebuie”, a mai spus primarul din Zagon.
Edilul acuză anomalii în legislația pentru despăgubiri
Directorul APM Covasna a spus, totodată, și că în afară de Păpăuți, în județ pagubele înregistrate nu sunt foarte multe.
„Deocamdată, pagube în județ nu prea sunt. Acum ies. Mai avem o pagubă la o vacă din Bățanii Mari, de săptămâna trecută și, deocamdată, din zona terorizată, în ghilimele ca să zic așa, Păpăuți”, a mai spus Gheorghe Neagu.
Pe de altă parte, și stabilirea pagubelor provocate de urs este cu semnul întrebării, a mai punctat primarul din Zagon.
„Știți cum stabilesc pagubele? Numai pentru animale. Că ce distrug - cotețele, porțile, garajele și tot ce există, nu sunt (n.red. înregistrate). (...) Sunt niște anomalii, că nici nu mai știu cum să mă exprim ca să înțeleagă cineva realitățile. Degeaba am trimis și filme să le arătăm că la un observator vin 20, 21 de urși. Degeaba le explicăm că vin în comune, că acum începe împerecherea, din comune se mută în gospodării, în câmp. Săracii oameni gospodari au pus pe fiecare tarla gard electric, dar li se fură noaptea. (...) În ce situație am ajuns? Suntem în 2020. Ce se întâmplă în țara asta? (...) Cine are interes să își bată joc în halul ăsta de o comunitate?”, a întrebat retoric primarul.
Programul „COEXISTENȚA” al ministerului Mediului
Pe de altă parte, discuții că ar exista proiecte și planuri pentru gestionarea acestei probleme care dă bătăi de cap de câțiva ani încoace tot sunt.
„Domnul ministru a promis, la o videoconferință, că va fi rezolvată și problema urșilor, cel puțin pentru cinci, șase județe din țară: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Covasna, Harghita, Mureș, Bistrița, unde au fost probleme mai frecvente cu urșii. (...) Într-un fel trebuie rezolvată odată pentru totdeauna această problemă”, a spus și directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu.
În februarie, ministrul Mediului, Costel Alexe, anunța că anul acesta în România se implementează, în premieră „un program național de prevenire a conflictelor și de protejare a populației din zonele vizitate de urși, Programul COEXISTENȚA, finanțat din Fondul Pentru Mediu” și că totodată, se finanțează și „cel mai mare și complex studiu asupra populației de urși realizat în România, realizat cu cele mai noi tehnologii disponibile și în urma căruia ar trebui să știm exact numărul de exemplare pe care țara noastră îl deține”.
Anul trecut, din numărătorile existente reieșea că în județul Covasna trăiesc peste 1.600 de exemplare de urs, cu toate că la nivelul județului numărul optim de urși ar trebui să se ridice la maximum 400 de exemplare, spuneau specialiștii APM. Între timp, rezultatele pentru noua numărătoare nu sunt încă disponibile.
„Deocamdată nu putem să spunem numărul de urși, pentru că acum s-a terminat cu numărătoarea. O să vedem ce va fi zilele următoare”, ne-a spus directorul APM, Gheorghe Neagu.
Ministrul Mediului a mai dezvăluit, tot prin intermediul Facebook, faptul că „românii care locuiesc în județele situate pe suprafața arealului speciei urs vor putea să beneficieze de finanțare pentru achiziția gardurilor electrice. Fie că vorbim de stâne, cabane, gospodării, școli sau spitale, românii vor putea să își protejeze bunurile și viața mai bine”.
Totodată, șeful de la Ministerul Mediului a precizat că programul în discuție, care are ca scop reducerea pagubelor și atacurilor carnivorelor mari, „este gândit ca o măsură activă de conservare a biodiversității, având obiective multiple care duc la menținerea viabilității populațiilor speciilor de carnivore mari prin: reducerea conflictelor cu localnicii; creșterea toleranței oamenilor față de aceste specii; reducerea braconajului și a mortalităților înregistrate în urma conflictelor”, scria, în februarie, pe Facebook, ministrul Mediului, Costel Alexe.
În același timp, nici specialiștii în protecția mediului nu au uitat de această problemă și caută soluții. Alexandra Sallay-Mosoi, biolog în domeniul conservării și cercetării carnivorelor mari, angajat al WWF (World Wide Fund for Nature) România și colaborator al organizației Transylvanian Wildlife Project, ne-a spus că în prezent lucrează la o propunere de proiect, numită „Managementul integrat al conflictului om-animale sălbatice utilizând ursul brun ca specie model pentru a îmbunătăți coexistența în Estul și Sud Estul Europei”. Proiectul în discuție este al WWF-ului, iar Transylvanian Wildlife Project este partener.
Activiștii în protecția mediului, printre care și cei ai Agent Green, spuneau anul trecut că se tem totuși ca nu cumva să existe profitori care să aibă de câștigat din situațiile cauzate de conflictul dintre oameni și urși și astfel să determine autoritățile să dea din nou liber vânătorii de trofee, care ar putea afecta populația de urs.
„Odată învățați la mâncare, sunt pierduți pentru pădure”
La fel ca în anii trecuți, există un lucru pe care oamenii de rând îl pot face pentru a nu-i mai ispiti pe urși să iasă din păduri: să nu îi mai hrănească.
„Oamenii aici greșesc, atunci când le dau mâncare. Ei cred că fac un bine, dar nu fac. Odată învățați, s-a terminat cu ei, sunt rupți de pădure. (...) Vedem, nu putem anticipa ce va fi. Ce a fost, am văzut. Nu știm ce va fi în următoarele zile, următoarele luni. Vegetația din pădure, din cauza secetei, a fost foarte afectată, nu au crescut plantele care le plac lor, ca de exemplu brusturii și nu au avut pădure ca în alți ani. Seceta a secătuit și resursa de hrană și e normal să caute hrană. Găsesc, dar mai puțină față de anii trecuți. (...) Populația să își vadă de treabă, să îi admire din mașină și să nu le mai arunce resturi de mâncare, pâine, carne și alte produse alimentare, care să îi atragă și să îi scoată în șosea, în așezările umane. Odată învățați la mâncare, sunt pierduți pentru pădure”, a mai spus directorul Agenției pentru Protecția Mediului, Gheorghe Neagu.