În vreme ce primarul susţine că oamenii vor fi despăgubiţi, prefectul arată că de la intenţie la faptă e cale lungă [singlepic=490,250,250,,left]Primarul comunei Chichiş, Santha Gyula, afirmă că a terminat retrocedările agricole şi că, practic, comuna a încheiat acest proces post-decembrist. Potrivit primarului, retrocedările în cele două sate ale comunei - Băcel şi Chichiş, s-au finalizat deja cu multă vreme în urmă, fie prin puneri în posesie în natură, fie prin treceri pe listele de despăgubiri. „Terenuri agricole nu avem ce retroceda pentru că s-au distribuit toate cele pe care le aveam pe raza comunei. Cine nu a mai primit teren, că nu a fost din ce, a fost pus pe liste de despăgubiri iar listele trimise la Comisia Judeţeană. De mulţi ani am terminat retrocedările, momentan facem reverificări, iar unde mai găsim teren mai scoatem cereri de pe listele de despăgubiri”, a declarat Santha Gyula.

În vreme ce primarul susţine că oamenii vor fi despăgubiţi, prefectul arată că de la intenţie la faptă e cale lungă

Primarul comunei Chichiş, Santha Gyula, afirmă că a terminat retrocedările agricole şi că, practic, comuna a încheiat acest proces post-decembrist. Potrivit primarului, retrocedările în cele două sate ale comunei - Băcel şi Chichiş, s-au finalizat deja cu multă vreme în urmă, fie prin puneri în posesie în natură, fie prin treceri pe listele de despăgubiri.

„Terenuri agricole nu avem ce retroceda pentru că s-au distribuit toate cele pe care le aveam pe raza comunei. Cine nu a mai primit teren, că nu a fost din ce, a fost pus pe liste de despăgubiri iar listele trimise la Comisia Judeţeană. De mulţi ani am terminat retrocedările, momentan facem reverificări, iar unde mai găsim teren mai scoatem cereri de pe listele de despăgubiri”, a declarat Santha Gyula. Potrivit acestuia, comisia locală pe domeniul funciar se ocupă şi de rezolvarea anumitor contestaţii, apărute ca urmare a unor divergenţe de hotar.

Măsurători cu panglica şi compasul

Conform referentului în cadrul Birou lui agricol din Primăria Chichiş, Joo Iolanda, pe Legea 247 au fost depuse 39 de cereri de retrocedare, acestea fiind soluţionate în totalitate. În ce priveşte cererile aflate pe lista de despăgubiri pe Legea 1 /2000, numărul acestora este de peste 60, deoarece nu a mai existat teren pentru punerea în posesie în natură. Referitor la totalul cererilor de retrocedare în comuna Chichiş, acesta a însumat 1383 de cereri, pe Legea 18, Legea 1/2000 şi Legea 247, deficitul de teren al comunei fiind în prezent de 288 de hectare.

„Mai avem titluri neemise, dar până nu se clarifică situaţia amplasării terenurilor nu putem emite titlul de proprietate - nu avem posibilitate de remăsurare a terenurilor, pentru că fără viza Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, aceste titluri de proprietate nu pot fi emise“, explică Joo Iolanda, potrivit căreia Primăria Chichiş ar avea mare nevoie de specialişti în acest domeniu. Referentul spune că măsurătorile din comună s-au făcut cu panglica şi compasul, administraţia locală neavând puterea financiară de a-şi permite măsurători moderne.

„Trebuie un specialist pentru măsurarea parcelelor, pentru că există cazuri în care nu reuşim să corelăm fapticul cu scripticul. În Chichiş s-a măsurat inclusiv cu compasul, iar acum au ieşit la iveală diferenţe. Cred că toate terenurile ar trebui remăsurate, corectate, căci se întâmplă să nu corespundă planurile de amplasament ale parcelelor”, mai arată Joo Iolanda, adăugând că aproape fiecare familie din comună a depus acte şi cereri de recuperare a terenurilor.

Primar contrazis de prefect

Pe de altă parte, prefectul Codrin Munteanu s-a arătat mai puţin optimist în ceea ce priveşte finalizarea retrocedărilor, fie şi într-o comună de dimensiuni nu prea mari comparativ cu altele, aşa cum este Chichiş.

„Pentru a putea afirma că s-au soluţionat toate cererile, trebuie soluţionate cu adevărat, să nu fie doar un aspect declarativ. Simplul fapt că eventual s-ar fi terminat validarea cererilor în natură nu înseamnă soluţionarea cererilor, pentru că aceasta înseamnă şi finalizarea cererilor care nemaifiind acoperite cu teren trebuie să fie acoperite cu despăgubiri“, a atenţionat prefectul.

Codrin Munteanu a ţinut să sublinieze faptul că procedura presupusă pentru finalizarea documentaţiei de despăgubiri este una riguroasă şi complexă, fiecare dosar de acest gen trebuind să fie analizat de Prefectură şi transmis apoi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cu scopul de a fi din nou analizate şi puse la plată.

Documentaţia necesară fiecărui dosar include şi anexarea unei declaraţii pe propria răspundere, semnată de toţi membrii comisiei locale - începând cu primarul şi terminând cu toţi reprezentanţii proprietarilor, din care trebuie să reiasă că nu mai există teren la dispoziţia comisiei locale, urmând să se solicite apoi teren celorlaltor comisii locale, deoarece primează principiul restituirii în natură. Această întreagă procedură este esenţială transmiterii dosarelor către ANRP pentru plată.

„Atâta timp cât aceste dosare, în Chichiş sau în altă parte, nu sunt formate şi nu există declaraţia pe proprie răspundere a primarilor că nu mai există teren disponibil, legile proprietăţii nu sunt finalizate. Dacă ar fi existat dosare de despăgubiri complete aş fi ştiut sigur, pentru că ar fi fost primele din istoria judeţului Covasna. Dar nu avem niciun dosar de despăgubiri acum care să conţină documentaţia necesară la ANRP”, a ţinut să precizeze Codrin Munteanu.

Prefectul a mai arătat că există mulţi primari care declară că nu mai au teren disponibil pentru retrocedări, dar nu dau declaraţia pe proprie răspundere în acest sens. Potrivit prefectului, printre aceştia există chiar şi primari de bună credinţă, care însă nu pot şti ce terenuri mai au, cu atât cu cât sunt noi în funcţii şi nu au o balanţă a terenurilor disponibile şi retrocedate. Codrin Munteanu consideră că cea mai bună coluţie ar fi cea aplicată la Ozun, unde administraţia locală a iniţiat şi finalizat deja o parte a măsurătorilor şi identificărilor cadastrale.

Monica Rizea