Clusterul „Green Energy” din Sfântu Gheorghe sprijină implementarea în România a proiectului „Biovill”, care are ca scop crearea unor sate independente din punct de vedere energetic, după modele funcţionale în Occident.

Preşedintele Clusterului, Vajda Lajos, a declarat că în cadrul acestui proiect, derulat în parteneriat cu mai multe ţări europene, au fost selectate două comune din judeţul Covasna, Ghelinţa şi Estelnic, pentru realizarea unor sisteme de încălzire centralizată pe bază de energie regenerabilă.

„Proiectul se numeşte 'Biovill' şi sunt nouă parteneri din Germania, Austria şi din fostele state ale Iugoslaviei. Obiectivul acestui proiect este alegerea unei comune din fiecare ţară, unde vom crea aceste sisteme de încălzire bazate pe energie regenerabilă. Acum două luni, la Belgrad, am prezentat 18 comune din România, în special din regiunea Centru, respectiv judeţele Braşov, Harghita şi Covasna, iar două comune au fost selectate şi aceste două comune sunt Ghelinţa şi Estelnic. Estelnic, pentru că aici am realizat un model din programul norvegian şi putem continua acest sistem. Deci, aceste două comune au fost nominalizate”, a declarat Vajda Lajos.

Potrivit acestuia, o echipă de specialişti din Germania şi Austria va veni în aceste comune pentru a întocmi documentaţia pe baza căreia, ulterior, aceste localităţi vor putea deveni independente energetic.

„Vom semna un memorandum, vom constitui un grup de lucru, vom organiza nişte vizite de studiu în Germania şi Austria unde vom vedea nişte sate model, ale căror rezultate se pot aplica şi la noi. Şi noi avem aici nişte realizări cu clusterul Green Energy şi este important că acest proiect se întâlneşte cu ideea noastră 'Un sat, un megawatt'. Cu un megawatt energie se poate realiza independenţa energetică a comunelor, deci va fi un model la nivel naţional care se poate urma. Noi ne bazăm pe biomasă (plante energetice şi deşeuri lemnoase - n.r.) în regiunea noastră, pentru că biomasa este la îndemâna noastră, dar nu excludem şi alte posibilităţi de mixuri energetice, cum ar fi energia solară sau eoliană”, a mai spus Vajda Lajos.

Vajda a explicat că acest proiect face posibil ca toate clădirile publice, respectiv şcoala, biserica, primăria, sala de sport, căminul cultural etc. dintr-o localitate, precum şi locuinţele particulare să poată fi alimentate de una sau mai multe centrale termice pe biomasă.

„Noi considerăm că aceste clădiri nu sunt atât de concentrate la nivel de localitate ca să putem realiza o singură centrală pentru sistemul de încălzire, de aceea vom crea mai multe centrale mai mici în jurul acestor clădiri publice, iar consumatorii pot fi şi din mediul privat. Adică locuitorii din jurul şcolii, de exemplu, se vor putea cupla la acest sistem. Este un proiect pe trei ani, la final vom avea o documentaţie, o bază de date pe baza căreia se va putea realiza această investiţie din alte fonduri, pe care le vom identifica”, a explicat Vajda Lajos.

Potrivit acestuia, proiectul prezintă avantaje majore, deoarece va produce energie ieftină, este „prietenos” cu mediul înconjurător şi are şi o componentă socială, putând implica membri din comunitatea locală în colectarea deşeurilor lemnoase pentru producerea biomasei.

Proiectul „Biovill” este finanţat cu 2 milioane de euro de Uniunea Europeană, prin programul de cercetare şi inovare „Horizon 2020”.

În această primăvară, clusterul Green Energy a implementat la Estelnic un proiect-pilot de încălzire cu biomasă, finanţat din fonduri norvegiene, prin care a fost înfiinţată o plantaţie de salcie energetică pe o suprafaţă de trei hectare, au fost achiziţionate utilajele necesare pentru colectarea şi măcinarea deşeurilor lemnoase şi a fost pusă în funcţiune o centrală cu o capacitate de 150 kW, pentru încălzirea Primăriei şi a Centrului Cultural şi de Tineret din localitate.