Suprafețe întinse din pădurile județului Covasna au fost încadrate în perimetrul a cinci arii naturale protejate, respectiv Munţii Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci.

În cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate” s-a realizat delimitarea și marcarea perimetrului a cinci arii naturale protejate „Natura 2000” din județul nostru. După o investiție de peste 400.000 de lei cu TVA, în zonele respective au fost realizate 850 de marcaje, obținute prin vopsirea semnului convențional al ariilor protejate (pătrat roșu în chenar alb) pe elemente naturale, și au fost montate 1.982 de borne de beton, cu același semn convențional. Scopul marcajelor și al bornelor este acela de a le indica turiștilor faptul că se află pe o arie naturală protejată, Natura 2000, și de a-i ajuta să se orienteze pe parcursul traseului. „A fost o muncă supraomenească. A trebuit să pună o bornă la fiecare 160 de metri. Au fost 472 de km. Deci, dacă luăm așa liniar, din Sfântu Gheorghe până în Arad, să pui la 160 de metri câte o bornă. Și eu am fost pe teren, am văzut, au făcut o treabă bună și îi felicit”, a spus vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Nagy József, în cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri.

Localnicii șterg marcajele de pe copaci și distrug bornele

Din păcate, în urma acestor cheltuieli nu rămâne garanția că oamenii vor păstra și respecta marcajele. Din informațiile transmise de reprezentantul salvamontiștilor, Tulit Zsombor, reiese că localnicii din județ refuză, mai mult sau mai puțin voit, să respecte marcajele și curățenia în ariile protejate. Sunt oameni care distrug cu bună știință marcajele de pe copaci, fie pentru că nu înțeleg ce reprezintă, fie pentru că dețin păduri în zona respectivă și nu doresc ca turiștii să treacă prin pădurile lor. „Ceea ce nu înțeleg aceste persoane este că ștergând marcajele, îi fac pe oameni să se rătăcească și, în felul acesta, stând să caute următorul marcaj, turiștii petrec mai mult timp pe terenul lor decât dacă ar trece pur și simplu”, a spus Tulit Zsombor, adăugând că au existat situații în care au fost distruse și bornele.

Ariile protejate folosite pe post de gropi de gunoi

Mai rău decât atât, există persoane care cară gunoi cu tractoarele în ariile protejate sau vin la picnic, unde fac gălăgie și lasă în urmă o mizerie greu de imaginat. „Rolul marcajelor este acela de a conștientiza populația că sunt sau nu în situl Natura 2000. Acum avem marcaje peste tot. Nimeni nu va mai putea spune că n-a știut că se află într-o arie protejată”, a mai spus reprezentantul Salvamont. El a făcut apel către populație să încerce să înțeleagă rostul marcajelor și al bornelor și să le păstreze așa cum au fost ele realizate.

Zonele proaspăt marcate vor fi supravegheate de jandarmi

Obiectivul general al proiectului a fost acela de a asigura protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin organizarea managementului ariilor naturale protejate aflate în administrarea/custodia Judeţului Covasna, crearea unor condiţii optime de vizitare şi informare prin realizarea infrastructurii pentru uz public orientată spre protecţia şi gestionarea mediului a opt arii naturale protejate aflate pe teritoriul judeţului Covasna şi, în acest fel, conştientizarea vizitatorilor şi a comunităţilor locale asupra valorilor naturale şi contribuirea la dezvoltarea durabilă a acestora. Pentru a avea garanția că lucrurile se vor schimba în bine, ariile marcate de curând vor fi protejate atât de Jandarmerie, cât și de Jandarmeria Montană, care vor aplica sancțiuni conform legislației în vigoare, în condițiile în care vor constata abateri.

Informațiile vor fi transmise prin panouri

Pe lângă marcaje și bornele de beton, vor mai fi montate și 263 de panouri pe drumurile publice, silvice sau agricole. Rolul acestora este acela de a atrage atenția asupra intrării într-un Sit Natura 2000. Confecționate dintr-un plastic durabil, panourile conțin informații transmise în trei limbi, română, maghiară și engleză, despre limitele sitului (hartă), un extras din regulamentul siturilor, precum și numere de telefon ale administratorului sitului și un contact de la Salvamont.

Tendința distrugătoare a oamenilor a vizat în timp și aceste panouri, unele dintre ele fiind dărâmate sau rupte fără nicio explicație. O altă problemă care le dă bătăi de cap salvamontiştilor este aceea că uneori apar marcaje pe care nu le-au realizat ei și care nu fac decât să inducă oamenii în eroare, într-atât încât mulți se rătăcesc. „Sună oamenii și ne spun că se află într-o zonă cu marcaj, iar noi nu îi credem pentru că știm că nu am pus marcaje în zona respectivă, iar când ajungem la ei, ne dăm seama că aveau dreptate și că într-adevăr cineva marcase traseul”, a mai povestit Tulit Zsombor.

Consiliul Judeţean Covasna are dreptul să aplice sancțiuni

Beneficiarul acestui proiect este Consiliul Judeţean Covasna, care după mai multe campanii de informare va putea amenda persoanele care încalcă regulile. De asemenea, primarii din județ vor primi solicitări scrise cu rugămintea de a se implica în proiect prin diseminarea informației privind necesitatea menținerii marcajelor și bornelor în varianta în care au fost montate în prezent, astfel încât acțiunile distrugătoare ale oamenilor să înceteze cât mai curând.