Populaţia românească din judeţele Covasna şi Harghita a scăzut considerabil în ultima sută de ani, existând localităţi în care la ora actuală nu trăiesc nici zece români, relevă un documentar realizat de Centrul European de Studii (CES) Covasna - Harghita din Sfântu Gheorghe.

În lucrarea coordonată de dr. Ioan Lăcătuşu se arată, printre altele, că la recensământul din anul 1910 în localitatea Băţani erau 689 de credincioşi români, iar în anul 2011 rămăseseră 72, comunitatea românească din Belin număra 758 de persoane, iar în 2011 ajunsese la 385 de suflete, la Breţcu aproape s-a înjumătăţit (de la 1.600, la 834 în 2011), iar la Ghelinţa mai sunt 58 de români, faţă de 389 câţi s-au declarat în urmă cu o sută de ani.

Alte exemple sunt Ilieni, unde în 1910 erau 1.063 de credincioşi români faţă de 258 în 2011, Malnaş (împreună cu Bixad şi Micfalău) 1.765 în 1910 şi 131 anul trecut, Ozun 518 români faţă de 2.067 în urmă cu un secol sau Vârghiş, unde din 199 mai sunt 12 români, conform recensământului de anul trecut.

Potrivit studiului, în judeţul Harghita situaţia este şi mai dramatică - în aproape trei sferturi (72%) din totalul localităţilor trăiesc la ora actuală mai puţin de 100 de români. Spre exemplu, la Ditrău erau 556 de credincioşi români în 1910, iar acum sunt 55, la Frumoasa erau 644, acum sunt 87, la Joseni erau 474, mai sunt 45, la Cârţa în 2011 s-au declarat nouă români, la Lueta opt, iar la Mereşti şase şi exemplele continuă.

Dr. Ioan Lăcătuşu a concluzionat că populaţia de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita a cunoscut un 'accentuat proces de maghiarizare' arătând că, dacă acesta va continua, în viitorii 20-30 de ani 'populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte se va diminua drastic, mergând până la dispariţie'.

Lăcătuşu a menţionat că, potrivit recensământului din 2011, comunitatea românească din judeţele Covasna şi Harghita a scăzut cu 12,03%, respectiv 11,80%, în schimb numărul maghiarilor din cele două judeţe s-a redus mult mai puţin comparativ cu media naţională. La ora actuală, populaţia maghiară deţine o pondere de aproape 85% în judeţul Harghita şi circa 74% în Covasna.

'Cifrele prezentate infirmă discursul liderilor locali maghiari despre discriminarea comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita, despre aşa-zisul pericol al 'românizării ţinutului secuiesc' şi despre necesitatea obţinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a acestui ţinut. În acelaşi timp, cifrele menţionate confirmă numeroasele semnale ale societăţii civile româneşti cu privire la discriminarea românilor din aceste judeţe şi, în multe cazuri, la purificarea etnică a localităţilor etnic mixte din Arcul intracarpatic', a declarat pentru AGERPRES Ioan Lăcătuşu.