Familiile celor doi bărbaţi din Târgu Secuiesc condamnaţi definitiv pentru terorism vor sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, demersul fiind sprijinit de mai multe organizaţii din România şi Ungaria.

Într-o conferinţă de presă organizată joi, la Băile Tuşnad, în cadrul Universităţii de Vară „Tusvanyos“, directorul Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Ungaria, György Csóti, care va sprijini familiile celor doi bărbaţi, Beke István Attila şi Szőcs Zoltán, în demersul juridic, a spus că sesizarea către CEDO vizează, în primul rând, faptul că aceştia nu ar fi avut dreptul la apărare, după schimbarea încadrării juridice de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, lucru pe care l-a catalogat ca fiind o „batjocorire a drepturilor omului“.

„Transmit românilor, politicieni sau judecători, că Justiţia românească va fi condamnată şi urmează reluarea procesului, vor plăti amendă şi se va clarifica la nivel european“, a spus György Csóti, potrivit traducerii oficiale.

De asemenea, plângerea va viza şi condiţiile de detenţie şi faptul că nu a fost acordat dreptul la vizitare a celor doi de către consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, chiar dacă Beke István şi Szőcs Zoltán deţin şi cetăţenie ungară.

György Csóti a făcut un apel şi către Guvernului Ungariei „să caute toate căile posibile pentru ca aceştia să fie eliberaţi“.

Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, europarlamentarul Tokes Laszlo, a vorbit de un proces „fabricat, caracteristic dictaturii comuniste“.

El a precizat pentru AGERPRES că Partidul Popular Maghiar se va adresa Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât au fost sesizate mai multe greşeli procedurale, făcând referire la faptul că s-a schimbat încadrarea în ultima fază şi nu s-a asigurat dreptul la apărare împotriva acestei noi reîncadrări.

Soţia lui Beke Istvan Attila, Csilla, a menţionat că cei doi au fost încarceraţi imediat, înainte ca sentinţa să se publice pe site-ul ICCJ, în vreme ce motivarea hotărârii nu a fost făcută publică nici până acum. „Chiar dacă nu avem această motivare (nr: motivarea sentinţei), am făcut demersuri şi cazul o să ajungă la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi sperăm să avem şansa de a dovedi adevărul nostru“, a spus Beke Csilla.

La conferinţa de presă a fost prezent şi preşedintele Consiliului Demnităţii Umane din Ungaria, Zoltán Lomnici, care a acuzat România că, în ultimii 100 de ani, a „încălcat în mod frecvent drepturile maghiarilor“, iar acest lucru se întâmplă şi după aderarea la UE.

„Trebuie să spunem adevărul, mai ales anul acesta. Din 1918, de la ocuparea Transilvaniei de către români, cei de aici au suferit nespus de multe călcări în picioare ale drepturilor şi noi speram că după intrarea în UE se va opri acest proces. Din păcate nu a aşa a fost (...) Ceea ce pentru români e Unirea, pentru noi e centenarul ocupaţiei şi sunt multe provocări, de la prim-ministrul care ne-a ameninţat, până la cazul acesta de proces-spectacol. (...) România vrea să fie un stat-naţiune ireal, unde ungurii sunt discriminaţi pe bază etnică“, a declarat Zoltán Lomnici, potrivit traducerii oficiale.

El a mai spus că acest caz trebuie adus în atenţia opinie publice internaţionale şi că Ungaria trebuie să ceară preşedintelui României graţierea celor doi.

„Şi din Patria Mamă să ne adresăm şefului de stat român, care, până acum, nu a făcut multe gesturi pentru unguri, deşi ungurii l-au votat şi le-a mulţumit prin faptul că în niciun caz de încălcare a drepturilor nu a luat nicio măsură. Acum e momentul să-i graţieze pe condamnaţi şi domnul Csoti şi alţii fac demersurile“, a mai spus Zoltán Lomnici.

Printre vorbitori s-a numărat şi Bajkai Istvan, deputat în Parlamentul Ungariei, care a spus că acest caz va fi făcut public, pentru că „toată lumea trebuie să afle că, din păcate, mai e un loc în UE, unde oamenii sunt închişi pentru că-şi iubesc ţinutul de baştină“.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat, în data de 4 iulie, la 5 ani de închisoare, pe Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, membri ai grupării „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate“ (HVIM) din Transilvania, în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la manifestările de 1 Decembrie, de la Târgu Secuiesc, din 2015.

ÎCCJ a admis apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi a schimbat încadrarea juridică a faptei din „atentat împotriva unei colectivităţi“, în forma tentativei, în infracţiunea de acte de terorism, în baza art. 32 alin. 3 litera a cu referire la art. 34 din Legea 535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului, în cazul lui Beke Istvan Attila.

În prima instanţă, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Szocs Zoltan şi Beke Istvan Attila, la 10 luni şi 8 zile, respectiv 11 luni şi 6 zile închisoare cu executare.