ACTUALITATE 17 octombrie 2016

Ce mai face Alina Mavrodin?

de Observatorul de Covasna | 1617 vizualizări

De vorbă cu artista care a câștigat Trofeul Festivalului Mamaia 1987 pentru județul Covasna

Recent, un cititor ne-a întrebat despre Alina Mavrodin, interpreta care a câștigat Trofeul festivalului de la Mamaia în 1987, făcând să se audă, în toată țara, despre județul Covasna. Cum Alina Mavrodin locuiește în prezent în Târgoviște, am luat legătura cu ea prin internet, apoi prin telefon. Ocupată cu trustul de presă pe care-l conduce alături de soțul său și cu festivalul Crizantema de Aur, al cărui director artistic este, Alina Mavrodin și-a lăsat, pentru mai mult de o oră, lucrul și mi-a acordat un interviu. Despre artista Alina Mavrodin, drumurile sale prin muzică de dinainte și de după 1989, cât și despre amintirile emoționante pe care le are din județul nostru, în rândurile de mai jos.

Pe aceeași scenă cu Divertis

Alina Mavrodin s-a născut pe 16 septembrie 1962 la Pucioasa, județul Dâmbovița și a început să cânte de la 3 ani. „Am debutat de foarte mică pe scenele muzicale ale ţării. Chiar la 10 ani obţineam premiul I la un mare concurs naţional de muzică uşoară de la Craiova. Până în clasa a VIII-a am învăţat la Liceul de muzică nr. 1 „Dinu Lipatti” din Bucureşti, violoncel şi pian. După aceea am mers pe varianta aceasta a muzicii uşoare şi am participat la foarte multe spectacole şi competiţii care ţin de viaţa aceasta a liceului“. A urmat facultatea de Matematică la Iași, participând la remarcabila viață artistică studențească din acel oraș. A urcat pe aceeași scenă cu Trupa Divertis, din care încă nu făcea parte regretatul Ioan Gyuri Pascu, și a câştigat mai multe festivaluri studenţeşti din epocă.

„Kezit csókolom“Alina Mavrodin 1

După ce a terminat Facultatea, a fost repartizată în 1986 în comuna Brăduț din județul nostru. Și-a făcut primul an de stagiatură ca profesoară în localitate, unde i-a învățat pe copii, pe lângă matematică și fizică, și importanța cunoașterii limbii române. A învățat și ea câteva vorbe în maghiară, printre primele fiind  expresia  „kezit csókolom“ - sărut mâna. „Când am ajuns în comună toţi oamenii erau foarte respectuoşi. Mă salutau toţi cu ‘kezit csókolom’ şi copii şi bătrâni şi bărbaţi şi femei, iar eu le răspundeam. Azi aşa, mâine aşa, iar la un moment dat îmi spune o colegă, foarte amuzată, ‘dar ştii că asta înseamnă ‘Sărut mâinile’?. Eu am spus ‘foarte bine: ei mi-au sărutat mâinile şi le-am sărutat şi eu mâinile lor muncite’ şi ne-am bucurat unii de alţii”, povestește, cu emoție, artista.

Drumul spre trofeul de la Mamaia

Tot în 1986, dar mai devreme, înainte de examenul de diplomă, a ajuns la  preselecţia pentru festivalul de la Mamaia. Experiența din 1986 a adus-o în atenția realizatoarei emisiunii de mare audiență „Steaua fără nume”, Simona Patraulea, care a invitat-o să participe la acest program dedicat tinerilor talente. Totodată, prima experiență de la Mamaia „mi-a folosit din belşug la următoarea ediţie, din 1987, când am câştigat mult râvnitul Trofeu al Festivalului Mamaia“, povestește cântăreața. În acel an, a intrat  în concurs cu două melodii, la fel ca ceilalți participanți, câștigând Trofeul cu melodia „Toate visele se împlinesc“, compusă de Camelia Dăscălescu, versuri de Roxana Popescu şi melodia „Să alergăm prin ploaie“, compusă de Cornel Fugaru, pe versuri de Dan D. Dumitriu, (...) „două melodii superbe“.

„Am găsit tocul uşii plin de scrisori“Alina Mavrodin 4

Succesul de la Mamaia a adus-o în atenția întregii țări și, firește, a județului în care muncea. „Apartamentul meu de serviciu din Brăduţ (...) devenise asaltat de sute de scrisori. A fost un moment extrem de emoţionant şi pentru mine şi pentru părinţii mei, când m-am întors din vacanţa de primăvară şi am găsit tocul uşii plin de sute de scrisori din toată ţara. ‘Poştăriţa’ din Brăduţ era foarte încântată şi toţi oamenii din Covasna m-au primit extraordinar de frumos şi m-au iubit“, povestește artista, adăugând că a fost răsfățată cu articole de către ziarele locale, Megyei Tükör și Cuvântul Nou.

La Sfântu Gheorghe

„După un an am ajuns la Palatul Copiilor din Sfântu Gheorghe şi aşa am participat şi la Cântarea României pentru judeţul Covasna şi în filmările care se făceau pentru emisiunile din fiecare judeţ“, povestește artista. „Când m-am mutat la Sfântu Gheorghe m-au ajutat cu toţii din Brăduț. Am văzut foarte multe lacrimi în ochii lor şi am simţit că anul acela a însemnat foarte mult nu doar pentru mine, ci şi pentru ei şi că va lăsa o amintire puternică în sufletele noastre, fiindcă şi eu le-am iubit copiii şi i-am ajutat să înveţe matematică şi fizică în limba română, ca să îşi croiască un drum în viaţă (...).  Faptul că atunci când pleci te regretă cineva, este un lucru extraordinar (...). Este o dovadă mare de dragoste, mai presus de cuvinte“. La Sfântu Gheorghe a predat ca profesor cu normă întreagă la Palatul Copiilor, inițiindu-i în „Matematica distractivă“. Totodată, s-a ocupat de corul de copii de la Palat.

După 1989Alina Mavrodin 3

După 1989, terminându-și stagiatura, a revenit la Pucioasa, unde a fondat corul de copii „Alianţa veselă“ la Clubul Copiilor din localitate. Între timp i s-a născut un fiu și s-a dedicat „minunatei activităţi de mamă, cea mai importantă dintre toate“. Totuși, și-a continuat şi activitatea muzicală, îndeosebi „pe palierul muzicii pentru copii. Am colaborat cu redacţia de copii a Televiziunii Române în foarte multe emisiuni, cu Radio România la foarte multe concerte la sala Radio, iar în 1994 am avut marea satisfacţie, ca filmul, mini-opera ‘Zâna cea bună’, făcut după un proiect al meu şi realizat cu copii de la Pucioasa, muzica Ştefan Elefteriu, versuri Angel Grigorescu şi Romeo Iorgulescu - realizat împreună cu TVR, a luat primul premiu internaţional al Televiziunii Române după revoluţie, premiul special al juriului la festivalul ‘Antena de Aur’, pentru filme muzicale de divertisment”, povestește artista. Ulterior, cum soțul ei era jurnalist, s-a dedicat presei în județul Dâmbovița, fiind, și în prezent, în conducerea trustului de presă Artpress. Perioada în care a intrat în presă era una destul de grea pentru artiştii români. „Muzica românească îşi încerca variantele ei de modernizare, de reinventare, ori eu ţin foarte mult la personalitatea mea artistică şi nu mi-o testez cu modele muzicale“, subliniază cântăreața.

Discul de aur

Cu toate acestea, a reușit să meargă pe drumul său, iar discografia sa numără cinci albume - „Cântece de lume“ (1997), Povești de dragoste (2006), Printre stele (2007) și minialbumul „Con amor para Portugal” (2007). Primul album, „Cântece de lume“, cuprinde songuri din musicalul „Păguboșii“, care s-a jucat la Nottara ani de zile, dar care a avut debutul la secția română a Teatrului din Sfântu Gheorghe. Antepenultimul album, „Povești de Dragoste“ - muzică Ovidiu Comornic, Emanuel Gheorghe, versuri Mavrodin – „a câştigat premiul Albumul anului, decernat de revista ‘Actualitatea Muzicală’ a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar un an mai târziu a câştigat titlul Discul de Aur pentru vânzări record în România, ceea ce cumva spulberă prejudecăţile care spun că dacă nu mai apari la televizor, nu ai succes“, punctează artista. „Mă preocupă să vin cu un nou album şi sper (...) să definitivez un proiect artistic, despre care vom vorbi după ce îl vom avea gata. Eu cred că e bine întâi să faci proiectele şi după aceea să vorbeşti despre ele“, mărturisește Alina Mavrodin.

Alături de „Crizantema de Aur“

Mavrodin speră să definitiveze proiectul artistic până la ediţia următoare a festivalului „Crizantema de Aur“ din Târgoviște, dedicat romanțelor românești. La invitația organizatorilor, a prezentat acest festival în 1991. În 1992, la ediţia internaţională a festivalului, a fost laureată la secțiunea de șansonetă. Totodată, albumul său din 2007, „Printre stele“, cuprinzând romanțe și cântece înrudite ca gen în mai multe limbi, a fost editat cu ocazia jubileului celor 40 de ani ai „Crizantemei de Aur“. Implicându-se în promovarea romanței românești, Alina Mavrodin a devenit, în 2016, director artistic al festivalului. În această calitate, face eforturi, alături de organizatori, să introducă romanța românească în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității - UNESCO. Totodată, pregătește a 49-a ediție a festivalului „Crizantema de Aur” (20 – 22 octombrie 2016), care va fi transmis în direct pe TVR3.

Dor de covăsneni

Prinsă între activitatea muzicală și cea de presă din județul Dâmbovița, Alina Mavrodin nu uită anii fericiți pe care i-a petrecut pe plaiurile covăsnene și oamenii minunați pe care i-a întâlnit aici. Își amintește cu dor de „familia Gabra și domnul Străchinaru, care era președintele Comisiei pentru cultură a județului Covasna“. Alți oameni de care îi e dor sunt cuplul Mariana și Ștefan Rab, acesta din urmă fiind prim-secretar al județului. Un om care cântase cu Zsolt Kerestely și-și păstrase atașamentul față de dans și muzică. Alinei Mavrodin îi mai e dor de mai multe „familii extraordinare”, cum ar fi familia Levente, dar și de profesorii din comună și din Sfântu Gheorghe. Alte doruri o leagă de colegii și tinerii de la Palatul Copiilor, precum și de actorii de teatru din municipiu. „Am o mare nostalgie după acei ani și după perioada pe care am petrecut-o în județul Covasna“, încheie artista.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.