ACTUALITATE 28 martie 2018

Ce cred covăsnenii despre Unirea Basarabiei cu România

de Covasna Media | 606 vizualizări

Sfântu Gheorghe s-a alăturat orașelor care au marcat, în premieră, Ziua Unirii Basarabiei cu România în Anul Centenarului

România și-a luat marți, pe 27 martie, „hainele” de sărbătoare și postura solemnă. S-a desfășurat o nouă sărbătoare națională, care a însemnat pentru autoritățile covăsnene un nou prilej să scoată din sertar desfășurătorul după care se organizează, negreșit, și evenimentele de la 1 Decembrie sau 24 Ianuarie. Premiera, de această dată, a fost însăși sărbătoarea - „Ziua Unirii Basarabiei cu România”.  Noua sărbătoare națională ne-a făcut să ne întrebăm: Care e perspectiva covăsnenilor asupra acestei problematici atât de discutate zilele acestea? Ce cred covăsnenii de rând: este România pregătită pentru această unire? 

Contextul Anului Centenarului, dar mai ales declararea, încă de anul trecut, a acestei zi ca una de sărbătoare națională au însemnat marți un nou motiv să vedem militarii defilând în fața Grupului Statuar „Mihai Viteazul”, să ascultăm Imnul Național în aer liber, discursuri, slujbe religioase ortodoxe sau melodii patriotice.

Scopul adunării a fost prezentat pe larg chiar de prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu: „Celebrăm astăzi pentru prima dată Ziua Unirii Basarabiei cu România ca sărbătoare națională și totodată aniversăm 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, act istoric fundamental în perspectiva realizării Marii Uniri de la 1 Decembrie de la 1918. Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 și a fost în fapt reunificarea vechii provincii românești Basarabia, ruptă de Moldova în anul 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. (...) Astăzi, în Anul Centenarului, avem obligația, atât noi, cât și generațiile viitoare, de a învăța din devotamentul și din patriotismul înaintașilor noștri, prin al căror sacrificiu suprem a fost clădit statul național român, precum și de a-i cinsti și de a le purta recunoștință veșnică. În egală măsură este și momentul în care gândurile noastre, de dragoste frățească se îndreaptă către românii basarabeni, cei care au păstrat vie ființa națională de-a lungul atâtor încercate veacuri, mulțumindu-le pentru asta. Cineva spunea că dacă vrei să știi ce înseamnă dorul de țară, trebuie să întrebi un basarabean. Iar dacă vrei să știi ce înseamnă drag de limbă română, întreabă-l pe Grigore Vieru. De aceea, în ceas de sărbătoare închei trimițând către Basarabia dragostea noastră tricoloră”, au fost cuvintele prefectului de Covasna din debutul evenimentului de marți.

Dincolo de prima vedere a acestei acțiuni din 27 martie, ne-am gândit totuși că ar fi interesant, dacă nu chiar util, să aflăm și care sunt părerile covăsnenilor de rând privind o nouă unificare cu Basarabia. Însă, exact așa cum este într-o democrație vie, părerile sunt variate și se plasează de ambele părți ale taberei.

„Dau viața mea pentru unire”

De o parte a acestei așa-zise tabere s-au situat cei care cred cu desăvârșire în idealul unirii și care cred inevitabil acest deznodământ.

„Trebuie să reținem un lucru important: dragostea înseamnă unire și unirea înseamnă dragoste. Cei doi termeni sunt sinonimi și indiferent de părerile celor care contestă sau nu anumite idealuri naționale, unirea cu Basarabia este inevitabilă și o vom face. Precum am reușit să reîntoarcem Ardealul la patria mamă, adică Transilvania, după o perioadă de teroare și presiune psihică și genocid asupra românilor, așa vom reuși să întoarcem Basarabia, care după toată presiunea bolșevică și după tot genocidul asupra românilor, trebuie să revină la patria mamă, trebuie să învie. Așadar, de aici din inima României, de lângă Cetatea lui Decebal, de la Covasna, le transmitem fraților noștri basarabeni că venim la pețit în curând”, ne-a declarat marți preotul paroh din Vâlcele, Vasile Antonie Tămaș, care, întrebat dacă crede că România e pregătită să primească Republica Moldova înapoi, a răspuns: „Tot timpul ne raportăm la lucruri financiare. Germania a fost pregătită să primească cealaltă jumătate a Germaniei? Da, a fost pregătită pentru că a existat dragoste și frățietate. Nu putem să vorbim doar despre cele materiale! Da, suntem pregătiți! Dau viața mea pentru o Unire”.

Tineretul ar trebui să învețe ce este acela patriotismul, ne-a spus o participantă la acțiunea de marți, care a precizat că acest lucru va duce la o astfel de unificare. „Evenimentul de azi a fost exact așa cum trebuie, totul a fost din inimă și trebuie transmis tinerelor generații. Dacă ești de același neam cum să nu primești unirea? (...) Principalul este să transmitem tinerelor generații acest ideal pentru că acestea nu au fost crescute așa cum am fost crescuți noi, cu dragoste față de țară. Țin minte că eram la grădiniță și știam ce eveniment e. Cadrele didactice trebuie să fie pregătite ca să poată să transmită ce trebuie”, ne-a spus Maria Panaiotu, prezentă marți la ceremonia de „Ziua Unirii Basarabiei cu România”.

„Părerea mea e că s-ar putea, mai ales dacă nu ar fi răutatea omului și ura între naționalități. Dar totuși eu sunt optimist și spun că se poate”, ne-a spus marți un alt covăsnean, András Jakab.

„Subiectul cu unirea ne poate face să înțelegem mai bine relația dintre Ungaria și cei din Ținutul Secuiesc”

Covăsneni se găsesc și de partea baricadei celor care nu văd posibilă o astfel de unire, între România și Republica Moldova, iar argumentele sunt, și de această dată, demne de luat în calcul.

„România categoric nu e pregătită. Suntem stângaci de tot în ceea ce privește administrarea propriei țări. Republica Moldova ar reprezenta, la momentul actual, o problemă majoră. Odată din cauza diferențelor economice. A doua problemă, poate și mai importantă zic eu, e dat de caracterul multietnic al Basarabiei. Și aici avem iar probleme cu ale noastre, nu mai vorbesc de încă aproape 7-800 de  mii de ruși. (...) Nu cred că va avea loc această unire și sincer, nici nu-mi doresc. Prin noul peisaj pe care-l desfășoară tot subiectul ăsta cu unirea, putem înțelege mai bine relația dintre Ungaria și cei din Ținutul Secuiesc. Dar asta nu înseamnă că România nu trebuie să susțină și să se implice prin tot felul de proiecte și programe”, ne-a spus și Tiberiu Andrei din Sfântu Gheorghe, în vreme ce Sorin, un alt locuitor al orașului, care a privit din depărtare desfășurarea evenimentelor, a precizat: „Unirea cu Moldova nu cred că depinde de noi. Jocurile sunt făcute de ruși și americani, deci nu poți să faci nimic. Sunt multe familii mixte acolo, de români și ruși. Probabil ei nu vor nicio unire. O să văd unirea posibilă când o să avem un nivel de trai mai ridicat și când vom avea o relație mai bună cu Rusia, decât cu America”.

 „Unirea este necesară, dar nu se va înfăptui curând”

Cu o explicație documentată, care cuprinde ambele tabere, a venit primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, care nu numai că este la bază  profesor de istorie, dar a și participat duminică la Marșul Unirii de la Chișinău. Acesta spune că a văzut acolo două realități și că în acest context, deși vede necesară o unire, nu crede că se va putea înfăptui curând.

Unirea e necesară. Dincolo de ceea ce spune inima, rațional spun că trebuie. Numai că trebuie făcută cu cap. De ce este necesară? Accederea la spațiul european a Republicii Moldova este singura cale prin care înapoierea și neputința acestui stat pot fi depășite. Nu atât de la România poate primi ajutor, cât de la spațiul european. Și România fără acest ajutor european era unde este astăzi Moldova.

Această idee, care va necesita probabil încă ani buni de efort, de pregătire în suflete, în context politic, regional, de pregătire pe toate planurile, cultural, de formare a tineretului, instituțională, are nevoie de o decizie politică dincolo de România, dincolo de Republica Moldova. Nu poate fi exclusă, sub niciun motiv, Rusia din acest „joc”, după cum nu poate fi implicată cu de-a sila nici Uniunea Europeană.

E necesară Unirea, numai că are atâți dușmani, și unul de temut, care este Rusia, încât mă face să cred că mai necesită timp și ani buni de pregătire. Al doilea lucru care mă face să cred că acest pas necesită timp este că am găsit în Republica Moldova două realități. O realitate rurală, românească, tradițională, înapoiată și săracă și am găsit o realitate urbană, de rusofoni care trăiesc la nivelul nostru sau peste nivelul nostru românesc, care din n motive nu au interesul să marșeze pe ideea unirii. (...) Până ce nu reușim să convingem măcar din populația urbană de necesitatea unirii, e un vis frumos, dar greu de realizat”, ne-a explicat Leca Băncilă, în calitatea sa de profesor de istorie.

Evenimentul de marți, de „Ziua Unirii Basarabiei cu România” s-a încheiat simbolic cu Hora Unirii. Însă, poate pentru a vedea idealul unirii înfăptuit ar trebui să învățăm să ne „deschidem hora” și să dăm mână cu mână nu doar cei cu inima română, ci toți cei care, indiferent de crez sau naționalitate, luptă să facă România o țară mai bună, mai prosperă, mai puternică. Abia atunci vom putea să realizăm ce înseamnă de fapt Unirea!  

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
carmen carmen, 28 martie 2018
Ar trebui sa se stie ca nemtii din vest platesc si acum, din salariu, contributie pentru Germania de est. Daca romanilor nostri li s-ar spune ca trebuie sa doneze din salariu pentru moldoveni, oare ce citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.