Interviu cu dr. ing. Szabolcs VARGA, realizat de Mirela CARA

Absolvent al Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, dr. ing. Szabolcs VARGA este proiectant în cadrul V&V Projekt srl (www.vvp.ro), auditor energetic autorizat pentru clădiri și proiectant certificat de case pasive, fiind singurul certificator de case pasive acreditat de către Institutul Passivhaus care își desfășoară activitatea în România.

Cum viitorul construcțiilor în lume și în țară tinde să se modifice substanțial, l-am rugat pe dr. ing. Szabolcs VARGA să ne vorbească pe larg despre avantajele pe care casele pasive le au pentru locuitorii lor, dar și pentru mediul înconjurător, precum și despre confuziile pe care oamenii le fac în ceea ce privește noile tipuri de case construite în lume.

Multă lume confundă casele ecologice cu cele pasive. Ne puteți explica în câteva cuvinte care sunt asemănările și deosebirile dintre cele două tipuri de case?

Dacă o casă este prietenoasă cu mediul pe durata ciclului de viață depinde de obicei de mai mulți factori: energia înglobată în materialele de construcție, energia folosită în procesul de construire, energia necesară pentru utilizarea casei, care este și cea mai mare fracțiune, și în final cea pentru demolarea/desființarea casei. Așa numitele „case ecologice” (din lemn, cu izolații naturale, case de baloți de paie etc.) pun accent pe scăderea energiei înglobate în materiale și procesul de construcție.

Casa pasivă, în schimb, pune accent pe un mediu de locuire confortabil și pe scăderea energiei folosite în procesul de utilizare,care este etapa de viață din cele patru enumerate, responsabilă pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, conceptul de casă pasivă nu exclude folosirea niciunui tip de material putând fi construită din cărămidă sau lemn cu diverse tipuri de izolații, deci și din materiale ecologice.

Cine a inventat casele pasive și unde au fost construite prima oară?

Prima casă pasivă a fost construită la începutul anilor 1990 în Darmstadt, Germania, urmând principiile elaborate de cercetătorul german dr. Wolfgang Feist. De atunci, pe tot globul s-au construit până în prezent mai mult de 50.000 de case pasive.

Concret, care sunt principiile după care se construiește și funcționează o casă pasivă?

Cele cinci principii ale construirii caselor pasive sunt: termoizolație groasă; termoizolație fără întreruperi (fără a.n. punți termice); ferestre de bună calitate, cu geamuri termoizolante triple, orientate și umbrite după un calcul ingineresc; etanșeitate la aer ridicată a construcției; și utilizarea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură pentru scăderea pierderilor de energie prin ventilație.

Cui i se adresează acest tip de casă și cine și-o poate permite? De ce ar vrea un om să își construiască mai degrabă o casă pasivă? Ce tip de economie face cel care o are?

Acest tip de casă se adresează celor care doresc să aibă siguranța viitorului și o locuință confortabilă, economică și prietenoasă cu mediul.Cel mai important atu al caselor pasive este necesarul specific de energie pentru încălzire care, conform sistemului de criterii al caselor pasive, nu poate să depăşească 15kWh/m²/an, față de 140 kWh/m2/an, cât poate fi necesarul de energie pentru încălzire pentru construcțiile noi în România. Casele pasive economisesc deci cca. 90% de energie pentru încălzire, astfel că factura anuală pe încălzirea cu gaz a unei case pasive cu suprafaţa de 150 m² va fi de 340 lei, iar cea a unei case construite conform standardelor în vigoare, cu aceeaşi suprafaţă, va fi de 3000 de lei. Pe lângă costurile de întreţinere semnificativ reduse, gradul ridicat de confort datorat termoizolațiilor și a ferestrelor extrem de bune și aerul mereu proaspăt și filtrat de praf și alergeni este celălalt aspect atractiv al caselor pasive.

Care sunt diferențele de cost între o casă construită de la zero în stil clasic și cea pasivă? În câți ani se amortizează investițiile?

În România, experiența privind costurile de realizare a unei case pasive este relativ nouă, dar pot fi calculate ușor. Termoizolațiile mai groase, tâmplăriile speciale și sistemul de ventilare cu recuperare de căldură implică anumite costuri suplimentare, care se ridică la  cca. 75-100 euro/m² de suprafață desfășurată pentru o casă cu dimensiuni uzuale. Totodată, construirea unei case pasive implică și eliminarea unor cheltuieli obișnuite cum ar fi cele pentru o instalație de încălzire cu radiatoare sau coș de fum, care nu sunt neapărat necesare. Cât privește amortizarea costurilor suplimentare ale unei case pasive, aceasta depinde de mai mulți factori: care este sursa de energie sau în ce ritm se va scumpi sursa de energie în anii următori. De asemenea, trebuie analizat după caz de ce costuri suplimentare scăpăm dacă optăm pentru o casă pasivă: nu mai este nevoie de branșament de gaz, centrală de lemn cu echipamentele caracteristice și corpurile statice de încălzire etc. Analizând toate variabilele, costurile suplimentare ale unei case pasive se amortizează în medie în cca. 15 ani.

Pe lângă faptul că aceste costuri suplimentare într-adevăr se amortizează, avem siguranța că, din punct de vedere energetic, nu mai trebuie să renovăm casa în viitorul apropiat. În plus, avem o casă confortabilă, caldă iarna și rece vara, care are aerul interior întotdeauna proaspăt. Mai mult, o casă pasivă cu siguranță își păstrează valoarea mult mai bine.

Putem vorbi despre casele pasive ca despre casele viitorului? Ce avantaje aduc ele planetei? Ce efecte produc sau mai exact cum schimbă ele peisajul economiei la nivel național sau mondial?

Cu siguranță casele pasive oferă sustenabilitate și implicit o șansă pentru generațiile viitoare.S-a demonstrat faptul că izolațiile și instalațiile necesare în plus pentru atingerea standardului de casă pasivă, produc mai multe economii pe ciclul de viață în ceea de privește emisiile de CO₂, decât cele necesare pentru producerea lor. Emisiile gazelor cu efect de seră a cca. șapte case pasive echivalează cu cele ale unei singure construcții nou ridicate după standardul autohton. În ceea ce privește economia, ele stimulează producția de materiale termoizolante și de instalații de ventilare, deci produc locuri de muncă și scad dependența de unele resurse, cum sunt combustibilii fosili.

Am văzut că ați proiectat prima Casă Pasivă Plus din România, în jud. Sibiu. Ce înseamnă certificarea obținută și cine o face, dar mai ales de ce este nevoie de ea?

Întotdeauna când ne ducem pe șantier pentru a implementa un proiect, atât beneficiarii, cât și executanții sunt surprinși de rafinamentul detaliilor care trebuie urmărite de-a lungul unei execuții. Nu este vorba despre tehnologii costisitoare, ci doar de coordonare și precizie. Este nevoie de sistemul de certificare pentru a urmări și a ne asigura că au fost într-adevăr îndeplinite criteriile caselor pasive. Acest sistem de certificare poate motiva extrem de mult proiectanții și executanții, astfel încât să-i livreze beneficiarului servicii de calitate. În cazul unei case pasive proiectată corect, dar care nu este executată ca atare, există riscul să crească de două, trei ori consumurile de energie proiectate, iar evitarea condensului și a mucegaiului, precum și confortul termic interior să nu mai fie garantate. În acest context, doresc să precizez că începând din mai 2017, firma noastră este singura firmă din România acreditată de către Institutul Passivhaus din Darmstadt pentru eliberarea certificatului „Certified Passive House”.

Știm că există și în Sfântu Gheorghe o casă pasivă, pe care au putut-o vizita și jurnaliștii de la noi din oraș cu puțin timp în urmă. În ce stadiu este această casă azi?

De fapt, în Sfântu Gheorghe există două case pasive proiectate de noi. Una este deja locuită și alta este pre-certificată de către Institutul Passivhaus și este în curs de construire, urmând a fi gata anul acesta. De la proprietarii casei pasive care este în funcțiune primim feedback extrem de bun. Încălzirea a pornit la sfârșitul lui octombrie, pentru încălzire plătesc în medie cca. 100 lei pe lună. Pe timpul verii, temperatura nu a depășit 24ºC, fără sistem de răcire! Casa a costat cca. 85 mii de euro. La noi în regiune, mai sunt la Odorhei două case pasive la care construcția cărora am contribuit și multe altele în fază de proiect. La acest capitol, putem să zicem că zona noastră este la același nivel cu Bucureștiul sau Clujul.

O casă obișnuită se poate transforma într-o casă pasivă? Ce modificări sunt necesare în acest sens și ce costuri implică?

Orice casă sau bloc de locuințe se poate reabilita cu componentele caselor pasive și poate atinge un necesar de energie pentru încălzire de cca. 4 ori mai scăzut decât la reabilitările curente. Costurile suplimentare sunt termoizolațiile mai groase, ferestrele performante, montate corect și sistemul de ventilare cu recuperare de căldură, pe care le-am mai pomenit.

Există interes în România pentru astfel de case? Unde în lume se găsesc cele mai multe case?

Interesul pentru astfel de case este în creștere, cu atât mai mult cu cât toate statele membre din UE, deci și România, s-au angajat ca, după 2020, să construiască așa-numitele case cu consum de energie aproape zero (nearly-zero energy building sau nZEB). Trebuie să menționez că standardul Passivhaus depășește nivelul de performanță al nZEB, deci poate fi aplicat perfect în acest context. În perioada următoare, o să fie lansate cursuri de formare autohtone pentru proiectanți și executanți în cadrul programului Train-to-nZEB, la Institutul URBAN-INCERC din București.

La ora actuală în România sunt aproximativ zece case pasive în funcțiune și alte zeci în construcție sau proiectare. Cele mai multe case pasive sunt în Germania, Austria, Regatul Unit, SUA și, în ultimul timp, chiar și China este foarte interesată de acest standard. De altfel, un punct forte al standardului este acela că se poate aplica global în toate zonele climatice.

Cum procedează o persoană care dorește să își construiască o casă pasivă? La cine trebuie să apeleze?

Primul pas, și cel mai important, este proiectul, după care o urmărire foarte atentă pe șantier este inevitabilă. Orice proiectant poate să proiecteze o casă pasivă dacă deține cunoștințe de detaliu privind fizica construcțiilor și noțiuni de instalații. Institutul Passivhaus a început certificarea proiectanților care posedă astfel de cunoștințe și care sunt listați pe site-ul passivhausplaner.eu. Este de menționat și faptul că Institutul URBAN-INCERC în parteneriatul cu Ordinul Arhitecților din România pregătește cursul în limba română, care în câteva luni ar putea fi accesat de către toți proiectanții din țară.