ACTUALITATE 14 februarie 2010

Casă pentru mastodont

de Covasna Media | 389 vizualizări
Celebrul paleontolog Dick Mol va cerceta în luna aprilie fosila unică în lume 15feb2010-mastodontPrioritatea din acest an la Muzeul Depresiunii Baraolt o reprezintă proiectarea unui imobil în prelungirea clădirii Muzeului, care urmează să găzduiască şi uriaşul mastodont care a trăit acum mai bine de două milioane de ani. Oasele greoaie şi lungi stau acum la adăpost în cutii sau pe rafturi în pivniţa Muzeului, unde este mediul adecvat pentru mastodont, dar speranţa conducerii instituţiei este să îl scoată cât mai repede la lumină, pentru a putea fi admirat.

Celebrul paleontolog Dick Mol va cerceta în luna aprilie fosila unică în lume

15feb2010-mastodontPrioritatea din acest an la Muzeul Depresiunii Baraolt o reprezintă proiectarea unui imobil în prelungirea clădirii Muzeului, care urmează să găzduiască şi uriaşul mastodont care a trăit acum mai bine de două milioane de ani.

Oasele greoaie şi lungi stau acum la adăpost în cutii sau pe rafturi în pivniţa Muzeului, unde este mediul adecvat pentru mastodont, dar speranţa conducerii instituţiei este să îl scoată cât mai repede la lumină, pentru a putea fi admirat.

50.000 de lei pentru proiectarea clădirii

Directorul Muzeului, Demeter Laszlo, a afirmat că pentru acest an în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) este cuprinsă suma de 50.000 de lei pentru proiectarea clădirii în care va fi amenajat şi mastodontul, şi speră ca suma să fie aprobată.

„Vrem să construim o anexă a Muzeului, ulterior sperăm să obţinem fonduri europene sau de la minister, dar mai întâi trebuie să avem proiectele. Vrem să extindem spaţiul muzeal, acum nu este suficient nici pentru expoziţii, depozite şi aşa mai departe”, a spus Demeter Laszlo.

Suma exactă pentru construirea unei asemenea clădiri nu se cunoaşte încă, dar este estimată undeva la un milion, un milion şi jumătate de euro.

Până atunci, mastodontul stă cuminte în pivniţa Muzeului din Baraolt, în cutii sau fragmente aşezate frumos pe rafturi, iar specialiştii continuă conservarea lui. Până acum a fost conservat cam jumătate din schelet, iar soluţiile pentru acest lucru nu sunt deloc ieftine.

O jumătate de litru de soluţie, adusă din Ungaria, costă 15.000 de forinţi (225 de lei), iar pentru a conserva tot mastodontul ar mai fi nevoie cam de 50 de litri.

„Treptat facem, am mai primit sume de la Muzeul Naţional Secuiesc, de la Primăria Baraolt. Dacă vor fi bani, merge repede, e mai greu până obţii fondurile”, a mai spus directorul instituţiei.

„Sir Mammoth” va cerceta mastodontul

Potrivit lui Demeter Laszlo, în luna aprilie mastodontul va fi vizitat şi de celebrul paleontolog olandez Dick Mol, care vine să analizeze şi să măsoare uriaşul de la ei din pivniţă.

La prima sa vizită, paleontologul supranumit „Sir Mammoth“, un pasionat al mamuţilor şi mastodonţilor, a clasat descoperirea ca fiind unică în lume.

Unicitatea lui se datorează faptului că nicăieri în lume nu mai există un schelet care să fie atât de complet. În opinia lui Dick Mol, mastodontul descoperit la Racoş avea cam 2,45 de metri înălţime, o lungime de 4,5 metri, iar fildeşii erau drepţi. Scheletul avea 250 de oase numai la picioare, iar cele de la degete abia au încăput în 5 sau 6 cutii.

Descoperit de angajaţii minei

Mastodontul a ieşit la lumină într-o zi de vară a lui iulie 2008, din praful şi cărbunii carierei de lignit de la Racoş-Sud, din zona Baraoltului. Descoperirea s-a dovedit unică în România, iar acum şi în lume, datorită păstrării aproape integrale a scheletului acestui animal preistoric masiv care a trăit în urmă cu peste 2 milioane de ani.

Descoperirea a fost făcută de angajaţii minei, iar prima mărturie despre mastodont a căzut dintre dinţii unui excavator, sub forma unui obiect necunoscut, rotund, care se diferenţia clar de stratul în care excavatoristul săpa. Odată curăţat şi lustruit, osul, căci asta s-a dovedit a fi, a fost dus la geologul minei, un pasionat al paleontologiei, Toth Levente, care de aici încolo s-a dovedit neobosit în a descoperi şi conserva minunea preistorică.

Imediat ce primele oase au fost scoase la suprafaţă şi şi-au dat seama că ar putea fi vorba de fosila unui elefant preistoric, specialiştii au renunţat la excavatoare şi au recurs la unelte profesioniste cu care în cele din urmă au scos la iveală animalul.

De atunci încolo, echipe de specialişti din ţară, din Grecia sau Olanda au căzut de acord că stau în faţa unei dezvăluiri unice în lume. Potrivit raportului prof. univ. dr. Vlad A. Codrea, paleontolog specializat în studiul vertebratelor şi care a analizat fosila, mastodontul de la Racoş reprezintă o descoperire unică prin păstrarea scheletului aproape în totalitatea sa. Culcat, scheletul mastodontului are o dimensiune de aproximativ 4 x 5 metri şi datorită mărimii se presupune că era mascul.

Ana Sidon

Teme articol: Mastodont cercetare Dick Mol
Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.