Cu toate că nu au avut loc foarte multe adopţii, cei care au făcut acest pas nu regretă În fiecare an, în perioada 1 – 8 martie au loc la nivel naţional „Zilele Adopţiei”, o campanie iniţiată de Oficiul Român pentru Adopţii care își propune să crească numărul adopţiilor naţionale și creșterea gradului de informare a populaţiei cu privire la procedura adopţiei, particularităţile și importanţa fiecărei etape. În acest context, conducerea și reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială și

Cu toate că nu au avut loc foarte multe adopţii, cei care au făcut acest pas nu regretă

În fiecare an, în perioada 1 – 8 martie au loc la nivel naţional „Zilele Adopţiei”, o campanie iniţiată de Oficiul Român pentru Adopţii care își propune să crească numărul adopţiilor naţionale și creșterea gradului de informare a populaţiei cu privire la procedura adopţiei, particularităţile și importanţa fiecărei etape.

În acest context, conducerea și reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Covasna (DGAPC) au subliniat ieri aspectele care ţin de procesul adopţiei și au arătat importanţa acestuia.

Puţini copii adoptabili

Posibilităţile legale în ceea ce privește adopţiile și situaţia reală nu corespund însă mereu. Astfel, asistentul social din cadrul compartimentului de adopţii, Clementina Trofin, a explicat că începând din anul 2005 încoace, legea a oferit mult mai multe drepturi mamelor și mai puţine obligaţii, astfel că deși ele nu îi vizitează timp de șase luni, mai pot solicita încă reintegrarea copilului în familie. Astfel, posibilitatea ca un copil să fie adoptat este mult mai mică. Mai mult, părinţii trebuie să renunţe la copil în faţa instanţei și să fie de acord cu adopţia, existând situaţii când chiar s-au răzgândit în faţa judecătorului și au preferat ca statul să aibă grijă de copilul lor, în loc să fie adoptat. Și din datele existente la nivelul judeţului nostru reiese că sunt foarte puţini copii adoptabili. Astfel, începând din anul 2005 și până în prezent au fost eliberate 45 de atestate și 3 sunt în evaluare, s-a deschis procedura de adopţie pentru cam tot atâtea cazuri, au fost îndredinţate în vederea adopţiei 28 de dosare și s-a încuviinţat adopţia pentru 24 de familii.

În total în sistem sunt cuprinși cca 1.200 de copii, pe când în anul 2010 numai doi sunt deocamdată adoptabili și există 7 solicitări din partea unor familii, dintre care la 3 acum are loc evaluarea.

Peste 130 de familii adoptatoare

Începând din anul 1998 și până în prezent, în judeţul nostru au fost încheiate 132 de adopţii către familii sau persoane singure.

Avem inclusiv o Asociaţie de profil, Pro Adopt Covasna, condusă de preotul unitarian Kovacs Istvan, și care are mulţi membri din rândul părinţilor adoptatori. Prin asociaţie s-a instituit inclusiv ziua de 1 iunie ca ziua în care are loc Festivalul Copiilor Adoptaţi. El însuși tată adoptator a doi copii, Kovacs încurajează adopţia și nu numai la acele familii sau persoane care nu pot avea, ci chiar și cei care au copii biologici.

El a explicat că oamenii trebuie să treacă peste prejudecata adopţiei și să evolueze ca mentalitate în această direcţie, și spune că inclusiv secretul adopţiei – pe care unii părinţi adoptatori preferă să îl păstreze - ţine tot de o prejudecată și nu trebuie ascuns, ci conștientizat.

Unul dintre fericiţii părinţi adoptatori este chiar primarul din Covasna, Lorincz Zsigmond, care are un băieţel de 7 ani, adoptat. Primarul nu i-a ascuns copilului că este adoptat și crede că oricum copilul în subconștientul lui știe, astfel că este mai bine să afle de la părinte și să nu trăiască cu sentimentul că adopţia este ceva negativ.

„I-am spus de mic că e adoptat, copiii simt multe. A spus că dacă îl înfia un prieten al meu, și atunci mă căuta pe mine. Personal acum 20 de ani nu vroiam să adopt, dar mi-am schimbat cu 360 de grade poziţia”, a spus primarul.

Mai puţini copii abandonaţi în spitale

Potrivit datelor prezentate de directorul DGAPC, Vass Maria, faţă de anul 2005 numărul copiilor abandonaţi în spitale a scăzut.

Astfel, în anul 2005 era vorba despre 122 de copii, în 2006 71 de copii, în 2007 44 de copii, în 2008 - 42, iar anul trecut 47 de copii. Dintre aceștia, a precizat directoarea, jumătate ajung în sistemul de protecţie, în timp ce restul rămân alături de familie. Vass Maria își explică scăderea numărului de copii abandonaţi în acest fel și prin alocaţia de 200 de lei care se acordă pentru copil timp de doi ani, iar după această perioadă mama renunţă mai greu la el.

Juristul Direcţiei, Suto Ildiko, a explicat că pentru adopţie trebuie urmate două căi paralele, care la un moment se întâlnesc. Astfel, nu toţi copiii din sistem sunt și adoptabili, unii părinţi cer reintegrarea în familie, iar cei care renunţă sau nu pot să aibă grijă de copii sunt consiliaţi. Acestora li se prezintă toate aspectele adopţiei, când dosarul e gata este prezentat instanţei, iar părintele trebuie să renunţe la drepturile părintești în faţa instanţei. Astfel, copilul devinde adoptabil și se dschide procedura. Pe de altă parte este familia ori o persoană care a depus cerere că vrea să adopte.

Familia e verificată din toate punctele de vedere, i se cer multe documente, se face o anchetă socială pentru a vedea dacă îndeplinește toate condiţiile pentru o creștere corespunzătoare.

Când totul este gata, se introduce într-o comisie și se dă un atestat pe un an cu vârsta copilului, și e familie aptă să adopte.

După potrivirea teoretică, se ajunge la cea practică, vizite, monitorizări, și trebuie să treacă doi ani înainte ca această monitorizare să fie încheiată. Ulterior, familia cu copilul adoptat beneficiază de aceleași drepturi și obligaţii ca o familie normală.

Ana Sidon