O a doua stație a fost pusă în funcțiune în reședința de județ 

Calitatea aerului din Sfântu Gheorghe este monitorizată, începând de săptămâna trecută, de două stații: una pe fond regional, situată în strada Lunca Oltului și a doua, pe fond urban, aflată în zona străzii Victor Babeș din reședința de județ. Aceasta din urmă a fost dată în folosință recent. Datele adunate până acum arată că aerul din Sfântu Gheorghe (cu stația urbană), dar și cel de la nivel județean (prin stația regională, care are acoperire mai mare) este destul de bun, comparativ cu alte zone din țară. Dar și la noi sunt, chiar dacă rare, depășiri ale parametrilor la particulele în suspensie (PM10) sau la Ozon, care pot produce în timp boli respiratorii grave. În acest context, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna ne-au explicat de ce este util ca și populația să urmărească datele publice oferite de aceste stații de monitorizare a calității aerului și ce acțiuni individuale să întreprindă. Totodată, este de precizat și că la nivel județean a fost adoptat la început de an Planul pentru menținerea calității aerului pentru 2020 – 2025, unde sunt cuprinse o serie de măsuri. 

După mai bine de un an de la începerea demersului, la Sfântu Gheorghe s-a dat în folosință a doua stație de monitorizare a calității aerului, achiziționată și pusă la dispoziție de Ministerul Mediului și aflată în prezent în custodia APM Covasna. Aceasta se află în zona străzii Victor Babeș și are o acoperire de la unul până la 5 kilometri. Practic, stația monitorizează calitatea aerului din zona centrală a orașului pe o rază de până la 5 kilometri. De când a fost dată în folosință, adică de marți, 6 aprilie potrivit rapoartelor publicate pe pagina de Facebook APM, respectiv de joi, 8 aprilie, din spusele reprezentanților instituției, aceasta a arătat că valorile sunt bune și că aerul respirat de locuitorii reședinței de județ este asemenea. 

Stația măsoară parametri PM10 (particulele în suspensie), Ozon, respectiv temperatura și umiditatea. 

Directorul APM Covasna spune că aparatul, care arată ca o cutie mare, era necesar pentru că „eram printre puținele județe care avea doar o stație de măsurare a calității aerului”. 

Aparatul îi ajută pe specialiștii de la Serviciul de „Monitorizare Laboratoare” din cadrul APM să poată evalua expunerea populației la PM10 și Ozon. 

„Putem să asigurăm populația și cetățenii orașului Sfântu Gheorghe că la ora actuală respiră un aer curat, un aer în care componentele măsurate de noi nu au valori peste maximele admise. (...) Până acum, de câteva zile de când avem stația, valorile au fost acceptabile și bune”, a spus luni directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu. 

Motivul pentru care stația a fost amplasată în zona străzii Victor Babeș, deci relativ aproape de centru, este dat de mai multe criterii care trebuiau îndeplinite: să fie pe un teren al primăriei, unde se putea duce curentul electric, la relativă depărtare de intersecție, să fie în zonă cu locuințe, securizată. 

O dată pe săptămână, angajații APM merg să schimbe filtrele stației, în rest, cu ajutorul serverului din cadrul instituției se colectează și stochează datele. 

De ce e util să urmărim calitatea aerului 

Potrivit reprezentanților APM, este utilă urmărirea acestor parametri, care pot fi vizualizați în timp real pe site-ul https://www.calitateaer.ro/, dar și pe pagina de Facebook a instituției, ori chiar pe monitorul de pe fațada clădirii APM Covasna, pentru că astfel cetățenii pot să evite expunerea la substanțele nocive. 

„În oraș și în împrejurimi nu sunt fabrici care să fie potențiali poluatori sau care să producă PM10 și Ozon. Industria textilă și ce mai avem noi nu este potențială poluatoare, deci nu este cea care emite în atmosferă PM10 și Ozon. Cele două stații deocamdată satisfac în mare cerințele județului Covasna, mai ales că la Sfântu Gheorghe, oficial, nu știam niciodată calitatea aerului. Acum putem să vedem în orice moment, atât pe panoul instituției, cât și pe site-ul CalitateaAer.ro. (...) PM10, adică pulberile în suspensie, care se găsesc în aer, și Ozonul, inhalate pe o perioadă lungă de timp, pot provoca boli ale căilor respiratorii, cancer de plămâni și așa mai departe. Știind aceste valori știm să ne protejăm, să luăm anumite măsuri benefice pentru viața de zi cu zi: să purtăm mască, să nu ieșim din casă, să nu mergem cu copilul în parc în momentul în care calitatea aerului este rea și așa mai departe. E important să știe oamenii ce aer respiră”, a spus luni Gheorghe Neagu.  

Arderile ilegale, traficul și centralele de apartament strică aerul 

Totodată, când se observă modificări ale indicilor, Garda de Mediu poate fi anunțată și datorită stațiilor chiar să i se indice direcția de unde ar putea veni problema care a dat peste cap parametri, cum se întâmplă în cazul arderilor, care sunt ilegale.

„Când se produc arderi ilegale, e interesant că aproape toți poluanții cresc. Noi avem posibilitatea să facem și graficul și corelațiile la toți poluanții. În plus, avem posibilitatea să facem o legătură cu parametri meteo, temperatura, viteza vântului și așa mai departe. Și atunci vedem de unde bate vântul, când cresc parametri și de unde aduce problema”, ne-a spus șefa Serviciului de Monitorizare Laboratoare, Sándor Mária. 

Cealaltă stație de monitorizare a calității aerului a fost dată în folosință cu ani în urmă și este situată în zona străzii Lunca Oltului, în apropierea stației de tratare a apei. Stația de fond regional mai măsoară, potrivit site-ului https://www.calitateaer.ro/, pe lângă PM10 și Ozon, și dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), compuși organici volatili (COV) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). 

Reprezentanții APM au mai menționat că nu doar arderile ilegale, ci și poluarea produsă de trafic sau cea provenită de la centralele de apartament contribuie la reducerea calității aerului. 

Datele de luni, 12 aprilie, de la ora 17:00, publicate pe site-ul amintit au indicat o calitate a aerului rea de la stația din Lunca Oltului la parametrul Ozon. La aceeași oră, stația din strada Victor Babeș arăta un nivel acceptabil. 

Aparatul pus în funcțiune săptămâna trecută a fost achiziționat de Ministerul Mediului. Astfel de stații au fost distribuite în mai multe județe din țară (mai multe în zonele unde au fost probleme pe calitatea aerului – București, de exemplu) și funcționează în cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. 

Potrivit legislației în vigoare, dacă la PM10 se depășesc de 15 ori într-un an valorile maxime, autoritățile trebuie să întocmească planuri de îmbunătățire a calității aerului.  Având în vedere că în județul nostru nu s-au depășit aceste valori, autoritățile au avut de făcut un plan de menținere a calității aerului. 

Planul de măsuri la nivel județean pentru menținerea calității aerului 

În ianuarie 2021, Consiliul Județean Covasna a adoptat în plenul reunit în ședință ordinară, „Planul de menținere a calității aerului în județul Covasna, 2020-2025”. 

Acesta este un fel de studiu, care conține date despre județ, atât generale, cât și cu valorile înregistrate în anii trecuți privind calitatea aerului și conține și o serie de „posibile măsuri pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile limită”. Totuși, aici sunt în general acțiuni de îmbunătățire a infrastructurii, de fluidizare a traficului și reducerea emisiilor toxice ( de exemplu, construirea ocolitoarei DN12, achiziționare de autobuze electrice la Sfântu Gheorghe, stații pentru mașinile electrice și hibride etc.), reabilitarea și eficientizarea termică a clădirilor publice ( de exemplu Primăria Întorsura Buzăului), împăduriri, înierbare, recuperarea terenurilor degradate (extindere spații verzi în comuna Brăduț, perdele forestiere, amenajări silvo-pastorale la Întorsura Buzăului) și altele. 

Documentul este public și poate fi consultat pe site-ul Consiliului Județean Covasna, la secțiunea „Informații de interes public”, dar și pe site-ul APM Covasna, la secțiunea „Calitatea Aerului”. 

Două stații în județ din peste 200 la nivel național 

Este de menționat și că stațiile de monitorizare din Sfântu Gheorghe nu reușesc să acopere măsurarea calității aerului în toate colțurile județului. Motiv pentru care ar fi utile astfel de aparate în fiecare oraș din județ, astfel încât acoperirea să fie completă. Totuși, spune directorul APM Covasna, decizia aparține Ministerului Mediului, care și face achizițiile. 

Vara trecută, ministrul Mediului, pe atunci Costel Alexe, anunța că Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) va avea 60 de noi staţii de măsurare, dintre care 27 amplasate în București. Investiţia în acest proiect a fost de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, iar un milion de euro bani ce vin din fonduri europene, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare). 

În total, în România ar trebui să fie funcționale în prezent 208 astfel de staţii de măsurare a calităţii aerului. 

De reamintit este și faptul că tot vara trecută, Comisia Europeană a avertizat România, pe lângă altele, și în privința calității aerului, în cadrul procedurilor de infringement deja lansate.