ACTUALITATE 28 februarie 2020

Călătorie în lumea ştiinţei. Viaţă în oceanul de pe Enceladus?

de Covasna Media | 812 vizualizări

Instrumentele de la bordul sondei Cassini au analizat compoziţia chimică a materiei conţinute în gheizerul emis de Enceladus, unul dintre sateliţii planetei Saturn, prin care a trecut în 2015, ajungând la concluzia că în oceanul subteran al acestui satelit ar putea exista condiţii favorabile existenţei vieţii.

Posibila existenţă a vieţii în Univers, în afara planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante subiecte de studiu actuale. Există alte planete pe care vieţuitoare mai mult sau mai puţin asemănătoare nouă să fi luat naştere? În Sistemul nostru Solar viaţa este căutată atât pe planeta Marte cât şi pe sateliţii planetelor precum Saturn, unde ar putea exista bacterii sau forme primitive de viaţă care rezistă în condiţii extreme.

Un candidat excelent pentru posibila existenţă a vieţii este Enceladus, un satelit al planetei Saturn, al șaselea ca mărime, descoperit în 1789 de William Herschel. Enceladus a fost studiat îndeaproape de sonda Cassini, a agenţiei spaţiale Europene ESA şi a NASA, care a fost lansat în 1997 şi a avut nevoie de 7 ani de călătorie prin spaţiul interplanetar pentru a ajunge până la Saturn. De atunci instrumentele de la bordul acestei sonde studiază planeta şi sateliţii acesteia, precum Enceladus. S-a descoperit astfel cum că Enceladus este o continuă sursă de surprize. S-au putut observa la suprafață gheizere din particule de gheață (de apă) gigante, de ordinul a zeci și chiar sute de km înălțime, care se pare că provin din mări şi oceane subterane uriașe, în care ar putea exista forme de viață asemănătoare cu cele de pe Terra.

Datele obţinute de sonda Cassini în data de 28 octombrie 2015 când a trecut pe lângă Enceladus, traversând un gheizer, au fost analizate şi rezultatele publicate recent de către un grup de cercetători de la Southwest Research Institute (SUA) într-un articol extrem de interesant în revista Geophysical Research Letters. Cercetătorii americani au analizat spectrele de masă obţinute cu spectrometrul de masă Inms (Ion and Neutral Mass Spectrometer) situat pe sonda Cassini cu ajutorul unui nou model geochimic. Au arătat cum că dioxidul de carbon din gheizerul analizat ar putea fi generat în reacţii chimice care au loc pe fundul oceanelor de pe Enceladus. Reacţii geochimice între nucleul format din roci şi apa oceanului dau naştere la dioxid de carbon. Cassini a mai descoperit şi alte elemente chimice interesante, precum siliciu şi hidrogen molecular, ceea ce reprezintă rezultatul unor procese chimice complexe care au loc în profunzimea oceanului de pe Enceladus. Concentraţia de dioxid de carbon este foarte asemănătoare cu ceea ce ar fi de aşteptat din dizolvarea în apă a unor minerale care conţin siliciu şi carbon, reacţii care ar avea loc cu emisie de căldură. Deci pe fundul oceanului ar putea exista regiuni calde, unde forme de viaţă precum cele de pe Pământ care au fost descoperite în condiţii similare, ar putea supravieţui. Pe Pământ în valea McMurdo din estul Antarcticei au fost descoperite bacterii anaerobe care trăiesc într-o mare subterană foarte sărată şi lichidă, la temperatura de -10 °C, unde nu există oxigen. Această colonie de bacterii  s-ar fi format acum circa 1,5 milioane de ani.

În profunzimea lui Enceladus, unul dintre sateliţii planetei Saturn, există un ocean imens cu apă în care au loc reacţii chimice complexe, care dau naştere la o serie de molecule complexe dar şi unor surse de energie şi căldură. Tocmai existenţa acestor trei factori necesari pentru existenţa organismelor vii: energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus), molecule conținând carbon (substanțe organice) şi mai ales apă, îi fac pe cercetători şi nu doar pe ei să viseze viaţa pe Enceladus! În adâncimea acestui ocean ar putea exista enorme colonii de bacterii şi cine ştie şi ce altfel de vieţuitoare!

[Articol scris de Cătălina Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi Luminiţa Costea, profesor la Colegiului Naţional “Mihai Viteazul”, Sfântu Gheorghe]

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.