Lucrările la singura clădire cu risc seismic de gradul I din județ stagnează

Construit în 1976 și afectat de toate cutremurele de atunci, începând cu cel din 1977, blocul 25 de pe strada Dealului din Sfântu Gheorghe este singurul cu bulină din județ. Neînțelegerile dintre autorități și cel puțin o parte dintre proprietari, precum și lipsa de comunicare dintre părți întârzie niște lucrări care costă peste două milioane de lei. Cutremurul din weekend, care a zgâlțâit blocul, a venit ca o reamintire a impasului în care se află locatarii săi.

Începutul lucrărilor

Potrivit unuia dintre proprietari, demersurile pentru renovare au fost făcute în mai 2009, după care au urmat licitația pentru desemnarea constructorului și proiectarea. „Potrivit șefei de scară, lucrările, care se rezumă la anumite porțiuni ale blocului au demarat în 2014. În 2014 trebuia să se apuce, dacă nu mă înșel, în iunie, iulie (...) Schelele au început să le pună prin august, dar până le-au înălțat la etajele superioare, cinci și respectiv șase, a durat”. Primăria anunțase începerea lucrărilor în iunie 2014. „Familiile vor trebui să plătească în jur de 50 de lei pe lună, ceea ce nu este foarte mult, mai ales că este vorba de siguranța lor. În contract însă este scris că în cazul în care venitul familiei este sub o anumită sumă, ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor, atunci familia este scutită de plată. După informațiile noastre sunt puține acele familii care într-adevăr trebuie să plătească“, declara în iunie 2014 administratorul orașului, Czimbalmos Csaba.

Zeci de apartamente, doar 10 persoane semnează

Pe 14 decembrie 2015, ca urmare a unei adrese a primăriei, asociația de locatari din bloc, prin semnătura a 10 persoane, s-a declarat de acord cu continuarea lucrărilor de consolidare. În bloc sunt, însă, 67 de apartamente, potrivit președintelui asociației de locatari. Recepția unei prime etape  a lucrării a avut loc pe 9 martie 2016, după cum a fost informată asociația de proprietari printr-o adresă a Primăriei, semnată de Czimbalmos Csaba. Lucrările  de consolidare au ajuns până la etajul șase. „Consolidarea a fost începută şi a fost făcută până la etajul 6 sau 7, la toate cele patru colţuri cu beton armat şi aşa mai departe, iar sus învelire“, ne-a explicat a președintele asociației.

Când hârtiile se contrazic

Prin adresa primăriei, Czimbalmos scria: „În cursul lucrărilor s-au constatat avarii ascunse deosebit de grave la pereții structurali. În urma acestor constatări s-a solicitat un studiu privind Reactualizarea și completarea expertizei tehnice elaborat de către expertul tehnic prof. dr. ing. Constantin Pavel. Expertiza a fost transmisă la Ministerul Dezvoltării regionale și administrației publice și a fost avizată de Comisia Națională de Inginerie Seismică (...)”. „Clădirea fiind supusă unor seisme cu intensitate mare (1977, 1986, și 1990), a suportat succesiv o serie de degradări în urma cărora au fost necesare unele intervenții de reabilitare structurală cu caracter local (...). Dacă se continuă lucrările de consolidare începute deja și repararea locală a unor elemente cu degradări seminificative, clădirea poate fi încadrată în gradul de risc seismic II (RsII), iar o consolidare radicală se poate face după un viitor seism când pentru a se face această consolidare este obligatorie evacuarea locatarilor“, se arată în reactualizarea expertizei tehnice elaborată de prof. dr. ing. Constantin Pavel. Pe de altă parte, documentul semnat de administratorul orașului vorbește de reîncadrarea în clasa a III-a, nu a II-a de risc seismic: „S-au avizat următoarele lucrări de expertiză:

- Continuarea lucrărilor până la ultimul etaj.

- Consolidarea pe exteriorul clădirii a elementelor structurale pe toată suprafața blocului. Pentru reîncadrarea clădirii în clasa III de risc seismic se propun intervenții de consolidări interioare în apartamente și casa scării“. O documentație de avizare pentru etapa a II-a a fost aprobată de Primărie, care a cerut acordul asociației de proprietari, printr-un tabel de semnături.

Câteva luni mai încolo, pe 7 iulie 2015, proiectantul, ing. Nagy Bela, scria într-un răspuns la niște întrebări ale proprietarilor: „În iunie 2015, a fost întocmit și predat Proiectul de extindere a consolidării în faza DALI (nr. 15/2015), dar care deocamdată nu a fost aprobată sau neacceptată în scris de către Asociația de proprietari”. Pe de altă parte, șefa de scară reamintește că asociația și-a dat acordul în decembrie 2015. O altă ședință a avut loc săptămâna trecută. „S-a hotărât continuarea consolidării. Şedinţa a fost acum câteva zile şi am făcut procesul verbal cu semnăturile respective şi le-am depus la Consiliul local. Sunt vreo doi, trei locatari care nu au semnat, dar majoritatea vor continuarea lucrărilor. O să fie foarte puţini, vreo doi, trei oameni care trebuie să plătească. Restul nu au posibilitatea. Potrivit legii, salariul mediu pe membru de familie trebuie să fie 2.000 de lei ca să poată să plătească“, a declarat președintele asociației de proprietari. Potrivit șefei de scară, nici la ședința din decembrie 2015, nici la cea din septembrie 2016 nu a venit vreun reprezentant al primăriei.

Lucrările stagnează

Dincolo de nemulțumirile privind birocrația și comunicarea, șefa de scară spune că lucrările ar fi trebuit să continue din martie, iar acum, cum vine iarna, e târziu. Unii locatari sunt nemulțumiți și că au fost puși să plătească după prima fază a lucrărilor, și nu la final, iar costurile au crescut. Șefa de scară, deși nemulțumită cu apariția mai multor etape, care nu erau stipulate în actele de la începerea lucrărilor, spune că e normal să se plătească în plus dacă apar costuri suplimentare.

Probleme neprevăzute

„În cazul în care nu s-a redus riscul seismic și nu s-a realizat implicit obiectul contractului, vă rugăm să ne precizați de ce a fost semnată Recepția lucrărilor executate?“, întrebau locatarii într-o adresă către proiectant, pe 09.06.2016. Proiectantul, inginerul Nagy, le-a răspuns tot în documentul din 07.07.2016: „Recepția lucrărilor, necesară pentru terminarea contractului cu constructorul SC Baumeister SRL s-a referit la realizarea lucrărilor cuprinde în proiectul nr. 03/2009, cu modificări prin Dispoziții de șantier, cauzată de gravele avarii decopertate pe parcurs. Este de precizat efectuarea unor lucrări suplimentare pentru repararea urgentă a golurilor și cavernelor decopertate în pereții exteriori de la nivelele 4, 5, 6 (...). Consider că nu este vina constructorului și nici a proiectantului existența și decopertarea acestor avarii grave ascunse la structura de la această înălțime”.

Un puzzle incomplet

Din păcate, nu am reușit să îl contactăm până la încheierea ediției pe administratorul orașului, Czimbalmos Csaba, în timp ce viceprimarul Toth-Birtan, care și-a început mandatul de câteva luni, ne-a anunțat că se va documenta despre subiect și va reveni peste câteva zile cu un răspuns. Totodată, cu puțin înaintea închiderii ediției, am aflat despre posibile neînțelegeri la vârful asociației de proprietari privind modul cum s-a acționat în relație cu autoritățile, aspecte asupra cărora încercăm să revenim într-un număr viitor, după ce vorbim cu toate părțile implicate.

„Se mișca precum un leagăn“

Cert este că, fără a putea scrie cu siguranță cine poartă responsabilitatea situației actuale, sau dacă ea este împărțită, e clar că blocul și, implicit, locatarii sunt cei care suferă. „Blocul se mişca precum un leagăn în noaptea cutremurului, dar nu a căzut nimic (...) Când se mişca blocul am vrut să mă dau jos din pat, dar nu reuşeam pentru că se mişca bine”, ne-a declarat o locatară despre cutremurul din weekendul trecut. „Cei care stau la etajele superioare s-au cam clătinat un pic“, adăugând, că, potrivit presei, „și consolidarea făcută până acum elimină un cutremur de magnitudine mare“. Să sperăm că, atunci când un cutremur de magnitudine mare va avea loc, blocul să fie, totuși complet consolidat, pentru ca locatarii să nu experimenteze, pe pielea lor, cât de eficientă e consolidarea parțială de până acum pentru blocul cu bulină roșie.