Mormanele de haine vechi care ne sufocă dulapurile nu mai au cale liberă spre pubela din fața casei, iar nepăsarea ecologică va începe să ne ardă direct la buzunar. Cel mai recent raport anual de activitate al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI SIMD), instituția care coordonează și controlează tot ce înseamnă strângerea, sortarea și depozitarea gunoiului la nivelul întregului județ, arată clar că regulile jocului s-au schimbat definitiv pentru noi toți. Drumul spre o comunitate curată a încetat să mai fie o simplă opțiune morală și a devenit o obligație legală, monitorizată la sânge, unde fiecare deșeu aruncat greșit aduce penalizări pe factură.

Presiunea climatică și epuizarea resurselor au forțat autoritățile să adopte măsuri radicale.

„Resursele limitate ale planetei și crizele climatice impun o transformare profundă: până în 2050, economia trebuie să fie circulară și neutră din punct de vedere climatic. În practică, aceasta înseamnă un model economic durabil, fără substanțe toxice, în care carbonul absorbit să fie echivalent cu cel emis”, se arată în raportul anual de activitate al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (ADI SIMD).

Marea provocare rămâne însă eficiența reală a procesului de sortare, capitol la care întreaga țară este încă la pământ.

„În prezent, România se află în situații contrastante: deşi produce cea mai mică cantitate de deşeuri per capita din UE, ratele de reciclare și compostare sunt extrem de scăzute (aproximativ 11-13%, faţă de peste 60% în unele țări). Această discrepanță subliniază necesitatea accelerării reformelor şi a investițiilor în practicile de reductione şi valorificare a deşeurilor”, se mai arată în documentul menționat.

Cum funcționează „mașinăria” deșeurilor în județul Covasna

Pentru a înțelege cine pune în mișcare acest sistem uriaș, trebuie spus că ADI SIMD este instituția care coordonează toate activitățile legate de colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor din județ. Practic, cei patru salubriști locali activează sub coordonarea asociației, iar rampa de la Leț, administrată de Eco Bihor, este punctul unde se încheie oficial acest circuit. 

În teren, colectarea şi transportul gunoiului sunt asigurate de patru operatori publici, împărțiți pe zone:

• SC TEGA SA – deservește municipiul Sfântu Gheorghe, oraşul Baraolt și 36 de comune din mediul rural;

• SC GOSP-COM SRL – acoperă municipiul Târgu Secuiesc și alte două comune;

• SC GOS-TRANS-COM SRL – se ocupă de oraşul Covasna;

• SC SALUBRITATEA IBSV SRL – colectează deșeurile din oraşul Întorsura Buzăului și alte două localități rurale vecine.

Hainele vechi nu mai merg la coșul comun

Pentru a combate ratele mici de reciclare, calendarul legislativ a impus o premieră în gospodării. Textilele au devenit oficial, de la 1 ianuarie 2025, a cincea categorie de deșeuri municipale, iar locuitorii nu mai au voie să le arunce la un loc cu resturile menajere.

„Colectare separată a deşeurilor reciclabile: începând cu 1 ianuarie 2025, ADI trebuie să asigure colectarea separată minimă pentru hârtie, metal, plastic, sticlă și textile din deşeurile municipale. ADI decide dacă aceste fluxuri vor face parte dintr-un singur contract de salubrizare sau dacă se încheie contracte distincte pe tip de material, apoi organizează licitațiile corespunzător. Această prevedere transpusă în legislația națională urmăreşte stimularea reciclării și reducerea deşeurilor reziduale”, mai arată sursa citată. 

Deși regula este valabilă peste tot, noul sistem s-a mișcat cu viteze diferite în județ. Raportul oficial pe anul 2025 oferă date concrete doar pentru doi dintre operatori, dar cifrele arată că localnicii au început să înțeleagă importanța separării. Astfel, prin containerele speciale ale SC TEGA SA s-au strâns 8,88 tone de textile în anul 2025, în timp ce pe zona deservită de SC GOSP-COM SRL s-a înregistrat o cantitate chiar mai mare, de 13,36 tone de textile colectate.

„Plătește pentru cât arunci” scoate mai mulți bani din buzunarul celor neglijenți

Această tranziție nu se bazează doar pe bunele intenții ale populației. Ea are în spate o restructurare totală a modului în care firmele de salubritate calculează factura. Mecanismul economic „plătește pentru cât arunci” a intrat obligatoriu în regulamentele locale cu un scop precis, acela de penalizarea directă a persoanelor care refuză izolarea deșeurilor reciclabile.

„ADI are obligația să includă în contractele și regulamentele serviciului un sistem tarifar care să reflecte principiul «plăteşte pentru cât arunci». Acesta poate fi bazat pe volum, frecvență de colectare, greutate sau saci personalizați, astfel încât utilizatorii care generează mai multe deşeuri să plătească mai mult”, arată raportul anual al ADI SIMD.

Ținte severe și controale la sânge pentru operatori

Din perspectiva anului 2026, județul se află sub lupa evaluărilor pentru prima mare țintă europeană de reciclare, adică pragul de 55%.

„ADI trebuie să atingă țintele naționale de reciclare. Conform OUG nr. 92/2021 (completată de Legea nr. 17/2023), ADI trebuie să asigure: [...] 55% pregătire/reutilizare pentru deşeurile municipale totale până în 2025; 60% până în 2030 şi 65% până în 2035. Atât programele de investiții, cât și regulamentele serviciului de salubrizare gestionate de ADI trebuie să fie orientate spre îndeplinirea acestor obiective, aşa cum prevede legislația de mediu în vigoare”, se mai arată în documentul oficial.  

Dincolo de tonele raportate de TEGA sau GOSP-COM și de labirintul de ordonanțe de urgență, miza acestei „revoluții” verzi ne privește direct. Sistemul integrat de management al deșeurilor din județul Covasna a fost gândit ca un mecanism ceasornic, în care fiecare dintre noi are un rol clar. Însă, oricâte strategii s-ar desena la birourile ADI SIMD și oricâte containere noi ar apărea pe străzi, realitatea din teren ne arată că schimbarea mentalității este cel mai greu de sortat.

Principiul „plătește pentru cât arunci” nu ar trebui privit ca o sperietoare sau ca o nouă metodă de taxare, ci ca o oglindă a propriei responsabilități. Astfel, anul 2026 nu este doar despre atingerea unor procente europene de 55% pe hârtie, ci despre decizia simplă de a nu mai trata totul ca pe un simplu gunoi. Curățenia județului nostru și, implicit, prețul pe care îl plătim lună de lună nu se decid în birourile de la Sfântu Gheorghe sau la rampa din Leț, ci chiar în fața propriei pubele. Depinde doar de noi dacă transformăm colectarea selectivă într-un obicei firesc sau dacă alegem să plătim, la propriu, prețul neglijenței. 

Citește și: 

• Ce înseamnă pentru TEGA noua lege pentru colectarea deșeurilor textile; 

• TEGA amplasează 15 containere noi pentru colectarea textilelor în Sfântu Gheorghe. 

Sursa foto: ADI SIMD CV - Kovászna Megye/Facebook