Sufocate cu mii de procese de executări silite, instanţele din România au cerut şi obţinut modificarea legii.

Procedurile prin care sunt executaţi silit datornicii nu vor mai ajunge de acum în faţa judecătorului – ci vor fi aplicate doar de executorii judecătoreşti. Avocaţii specializaţi în astfel de litigii ne atrag atenţia că măsura nu este în avantajul românilor care au datorii şi susţin că este chiar neconstituţională.

Până acum orice bancă, firmă sau chiar persoană fizică putea solicita executarea silită a unui datornic doar în instanţă. Mergea la un executor judecătoresc, care cerea la tribunal încuviinţarea pentru executarea bunurilor sau conturilor. De acum, însă, executările nu mai ajung la instanţă, ci sunt decise doar de cel care urmează să le şi facă: adică executorul judecătoresc.

„Dreptul la un tribunal imparţial se derogă unui executor judecătoresc şi încuviinţarea executării silite este dată de executorul judecătoresc şi nu mai apare acest principiu al echităţii şi justiţiei. Am mari dubii că actul de justiţie se va face în spiritul legii”, spune Adrian Cuculis, avocat specializat în executări.

De cealaltă parte, executorii judecătoreşti resping temerile avocaţilor: „Când decidem avem în vedere exact aceleaşi raţiuni pe care le avea instanţa: asupra caracterului de titlu executoriu al înscrisului şi asupra creanţei, dacă este certă, lichidă şi exigibilă”, spune Dorina Gont, Preşedintele Colegiului Executorilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Pentru că nu mai este obligatorie încuviinţarea instanţei, avocaţii spun că executarea silita se va face mult mai rapid. „Foarte bine, abia nu mai fug datornicii cu banii” – spun la rândul lor executorii.

„Fără să iau în considerare ce spui tu ca debitor, ai posibilitatea în viitor, când deja eşti executat silit şi nu mai ai bani în conturi, poate chiar şi ilegal – să faci o contestaţie la executare”, mai spune Adrian Cuculis.

„Faptul că cererile de încuviinţare a executării silite puteau fi văzute pe portalul instanţelor de debitori, nu de puţine ori ne-a creat neajunsuri. Aceştia deja erau avertizaţi şi procedau la înstrăinarea bunurilor pe care le aveau, ajungând la situaţia de a fi insolvabili şi practic nu mai aveam ce executa”, explică Dorina Gont.

Modificările codului de procedură civilă au fost cerute de instanţele de judecată, asaltate de zeci de mii de cereri de executare silită, potrivit autorităţilor.