Castorii aduşi în urmă cu aproape zece ani în judeţul Covasna, printr-un program de repopulare cu această specie, au provocat pagube însemnate, prin urmare este nevoie de un management adecvat care să asigure o bună convieţuire între oameni şi aceste animale, a declarat marţi directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, la finalul unei conferinţe pe tema asigurării durabile a resurselor de apă.

Acesta a menţionat că instituţia pe care o conduce a primit nenumărate plângeri din partea unor primari şi cetăţeni privind barajele construite de castori de-a lungul cursurilor de apă, precum şi cu privire la tunelele pe care le-au săpat în digurile de apărare contra inundaţiilor.

Potrivit acestuia, castorii sunt animale protejate de lege, prin urmare nu pot fi „pedepsite“ pentru pagubele pricinuite, însă trebuie instituite măsuri de intervenţie, în acord cu normele europene, pentru limitarea problemelor.

„Castorul din România a dispărut prin 1823, ultimele exemplare au fost capturate în Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. De atunci castorul nu a mai fost prezent în ţara noastră până în 1998, când, din landul Bavaria, dacă spun bine, au fost aduse în jur de 20 de exemplare cu care s-a populat Râul Negru. Au fost aduşi undeva în zona Estelnicului, la confluenţa pârâului Estelnic cu Râul Negru. (...) Fiind o specie protejată, măsuri deosebite nu putem lua. (...) Pe de o parte, sunt oamenii afectaţi, care arată cu degetul spre noi şi ne acuză că nu ne facem treaba, iar pe de altă parte, sunt asociaţiile de protecţie, care ţin foarte mult la această specie, iar noi suntem la mijloc, între ciocan şi nicovală. (...) De aceea am dorit să facem această dezbatere (...), să vedem poziţiile pro şi contra şi să tragem nişte concluzii pe care să le înaintăm mai departe Ministerului Mediului, factorilor decizionali, pentru că noi considerăm că este nevoie de un management eficient în gestionarea castorilor“, a declarat, pentru AGERPRES, Gheorghe Neagu.

El a mai menţionat că există modele de succes, în Germania, spre exemplu, unde se intervine controlat pentru menţinerea unui număr adecvat de exemplare.

Castorii reprezintă un real pericol pentru digurile de apărare contra inundaţiilor, afirmă şi directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Covasna, Ioan Ilaş.

„Am avut cazuri când castorii şi-au făcut vizuini în corpul digului şi acesta s-a rupt. A fost undeva în câmp, au fost inundate nişte terenuri arabile, dar vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost în localitate. (...) Trebuie să vedem ce este prioritar, viaţa oamenilor, şi integritatea şi investiţiile care s-au făcut pentru realizarea acestei infrastructuri, sau castorul. Nu trebuie să fim radicali, nu vrem să găsim vinovaţi, dar trebuie să găsim neapărat soluţii, pentru că aşa este corect. (...) Această problemă este mult mai amplă şi necesită nişte modificări legislative. (...) După părerea mea, castorul s-a dezvoltat un pic cam haotic în judeţul Covasna şi nu se cunoaşte la ora actuală câte familii avem“, a declarat, pentru AGERPRES, Ioan Ilaş.

Conferinţa a fost organizată de Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna, în parteneriat cu Administraţia Naţională de Meteorologie, Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA şi alte instituţii, în cadrul proiectului internaţional CAMARO-D „Cooperare pentru practici avansate de management al impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării“, finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Proiectul sprijină transferul de cunoştinţe şi de bune practici în 15 zone-pilot din România, Croaţia, Austria, Slovenia, Germania, Bulgaria, Cehia şi Serbia.