Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Covasna a definitivat, după aproape cinci ani de muncă, ordonarea şi inventarierea documentelor ce au aparţinut organizaţii judeţene a fostului Partid Comunist Român (PCR). Arhiva fostului PCR Covasna însumează 400 de metri liniari de acte şi conţine documente din perioada 1933-1989, printre acestea regăsindu-se evidenţele membrilor de partid, ale foştilor ilegalişti, ale membrilor excluşi din organizaţii, precum şi date referitoare la comitetele de pionieri, utecişti, organizaţii de femei şi sindicate. Directorul Direcţiei

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Covasna a definitivat, după aproape cinci ani de muncă, ordonarea şi inventarierea documentelor ce au aparţinut organizaţii judeţene a fostului Partid Comunist Român (PCR). Arhiva fostului PCR Covasna însumează 400 de metri liniari de acte şi conţine documente din perioada 1933-1989, printre acestea regăsindu-se evidenţele membrilor de partid, ale foştilor ilegalişti, ale membrilor excluşi din organizaţii, precum şi date referitoare la comitetele de pionieri, utecişti, organizaţii de femei şi sindicate. Directorul Direcţiei Arhivelor Naţionale Covasna, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat că în vâltoarea evenimentelor din 1989, dar şi în anii ulteriori, o parte dintre documente PCR s-au pierdut sau au fost deteriorate iremediabil, printre acestea numărându-se arhiva Comitetului municipal PCR Sfântu Gheorghe, cea a Comitetului orăşenesc de partid Târgu Secuiesc şi a Comitetului judeţean UTC Covasna. Ioan Lăcătuşu a declarat că documentele arhivate conţin o paletă largă de informaţii referitoare la viaţa politică, economică, socială şi culturală din perioada comunistă şi pot fi puse la dispoziţia cercetătorilor interesaţi prin sala de studiu a instituţiei. Legea 16/1996 restricţionează, însă, accesul la anumite documente, cum ar fi cele cu caracter personal sau referitoare la siguranţa naţională, care vor fi deschise publicului abia după 40 de ani de la decesul persoanei în cauză, ori la o sută de ani de la crearea lor. În paralel cu arhiva PCR, au fost înregistrate şi fondurile provenite de la partidele istorice sau alte organizaţii care au activat în judeţul Covasna, până la preluarea puterii de către comunişti. Astfel, în Arhivele Naţionale de la Sfântu Gheorghe se regăsesc documente ce au aparţinut Frontului Plugarilor Treiscaune, Asociaţiei naţionale a foştilor deţinuţi, deportaţi politici şi voluntari români în războiul antifascist Treiscaune, Comitetului democratic Evreiesc Treiscaune şi Uniunii Populare Maghiare din judeţul Covasna.

Reconstrucţia arborelui genealogic

Ioan Lăcătuşu a mai precizat că arhiva este solicitată de tot mai multe persoane care doresc să-şi reconstituie arborele genealogic, să consulte fonduri ori colecţii familiale. Anul acesta, spre exemplu, peste 60 de persoane au cercetat astfel de documente, dintre care un sfert provin din străinătate, îndeosebi din Statele Unite ale Americii, Germania şi Ungaria. În ultimii ani, Direcţia Arhivelor Statu lui Covasna a reuşit să realizeze o serie de investiţii care au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale angajaţilor, dar şi a serviciilor oferite beneficiarilor. Printre altele, s-au făcut primii paşi pe calea informatizării, s-a înfiinţat un laborator propriu de restaurare a documentelor şi s-a modernizat sala de studiu, unde cercetătorii pot veni cu laptopuri şi pot primi, în schimbul unor sume modice, copii ale documentelor, multiplicate cu ajutorul unui aparat foto digital. Arhivele Naţionale Covasna, care va împlini anul acesta 55 de ani de existenţă, gestionează aproape 4 kilometri de documente, din care circa 10%, care datează din secolul al XIX-lea, sunt încă necercetate. Printre cele mai deosebite documente deţinute se numără pergamente din timpul domniei lui Mihai Viteazul, acte cu sigilii aparţinând familiilor nobiliare maghiare, precum şi prima menţiune documentară a fotografiei albnegru în ţara noastră.

Agerpres