Primarul Antal Árpád apreciază că intrarea municipiului Sfântu Gheorghe în competiţia pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021” va aduce beneficii comunităţilor locale şi relaţiilor interetnice, deoarece îi va determina şi pe ceilalţi competitori să acorde o mai mare atenţie proiectelor multiculturale.

Antal Árpád a menţionat joi că obiectivul echipei care pregăteşte candidatura municipiului Sfântu Gheorghe este de a realiza un proiect convingător, care să-i asigure intrarea în finală.

„Faptul că noi candidăm la acest titlu oricum va avea şi are deja efecte pozitive în câteva oraşe din Transilvania, cum ar fi Cluj şi Târgu Mureş, pentru că şi alte oraşe candidate vor fi nevoite să pună un accent mai mare pe proiectele multiculturale, din care comunităţile locale, inclusiv cea maghiară din acele localităţi, vor avea de câştigat. Pe mine mă preocupă ca noi să avem un proiect foarte bun, prin care să convingem juriul că merităm să intrăm în turul al doilea al competiţiei”, a declarat primarul Antal Árpád.

El a menţionat că oferta făcută municipiului Târgu Mureş, de a susţine candidatura municipiului Sfântu Gheorghe, rămâne în continuare valabilă, chiar dacă mureşenii au decis să concureze pe cont propriu.

„Era evident de o bună perioadă că Târgu Mureş nu va veni cu noi în acest proiect. Faptul că au decis să meargă singuri e o decizie pe care o respect, le urez mult succes. Dacă noi nu intrăm în turul doi, atunci eu o să propun să susţinem Clujul, dar dacă Sfântu Gheorghe va intra în turul al doilea, iar Târgu Mureş nu, atunci le vom face din nou oferta să intre în acest proiect alături de noi. Deci noi rămânem în continuare deschişi”, a declarat Antal Árpád.

Municipiul Sfântu Gheorghe şi-a anunţat candidatura pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021” în numele „ţinutului secuiesc”, fiind susţinut de oraşele Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni din judeţele Covasna şi Harghita, şi a solicitat şi sprijinul municipiului Târgu Mureş.

Tema centrală a proiectului de candidatură este identitatea individuală şi comunitară şi a avut ca punct de plecare specificul multicultural al municipiului Sfântu Gheorghe, unde o minoritate naţională, respectiv cea maghiară, este majoritară din punct de vedere numeric. Coordonatorii proiectului şi-au propus să promoveze diversitatea culturală, să faciliteze cunoaşterea reciprocă între etnii, să evidenţieze valorile comune, să întărească sentimentul de apartenenţă al cetăţenilor la un spaţiu cultural comun şi să creeze coeziune socială prin intermediul limbajului universal al artei şi culturii.

În opinia acestora, programul va avea un impact pozitiv asupra cetăţenilor, care îşi vor percepe mai bine propria identitate etnică şi o vor accepta mai uşor pe a altora, prin urmare, prin reducerea tensiunilor generate de necunoaştere, neînţelegere şi neacceptare, va rezulta o 'societate mai deschisă şi mai primitoare'.

Data limită pentru depunerea candidaturii pentru titlul „Capitala culturală europeană 2021” este 10 octombrie a.c., urmând să fie susţinută o lună mai târziu în faţa juriului internaţional, care, pe baza proiectelor prezentate, va alege oraşele care vor intra în turul al doilea. Documentaţia pentru competiţia finală se va depune în luna august 2016.

Pentru acest titlu şi-au mai anunţat intenţia de a candida oraşele Arad, Baia Mare, Braşov (pentru zona metropolitană), Brăila (pentru judeţele Tulcea şi Ialomiţa), Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova (pentru Oltenia), Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.