Tanti Angela din Întorsura Buzăului, prima care s-a alăturat campaniei

La începutul lunii martie s-a născut pe Facebook proiectul „ Adoptă un ţăran ”, la iniţiativa Asociației Creștem România Împreună din Brașov, la care s-au alăturat şi Asociația Grupul de Intervenție Civică din acelaşi oraş și „Agora for Life” din Belgia. Campania, care intermediază comunicarea între cumpărători şi gospodăriile ţărăneşti din România, a căpătat amploare foarte rapid, adunând circa 11.600 de aprecieri într-o lună de zile. Primul ţăran care s-a lăsat „adoptat” de români a fost Angela Sporea din Întorsura Buzăului.

„Tanti Angela este o doamnă minunată care are o gospodărie demnă de lăudat. De la Tanti Angela puteți cumpăra lactate bio, ouă, carne și să vedem ce ne poate aduce bun la vară! Noi achiziționăm în fiecare vineri produse din gospodăria ei și am molipsit încă mulți prieteni”, scriu organizatorii campaniei „ Adoptă un ţăran ”.

Tanti Angela, în vârstă de 66 ani, ne-a spus că s-a alăturat campaniei la solicitarea unei cliente fidele din Braşov. „I-am spus doamnei, care îmi este clientă încă de foarte mult timp, că îmi merge foarte greu şi că nu se vinde marfa, iar dânsa mi-a spus că mă ajută. Iniţial am crezut că glumeşte, dar pe urmă a dat anunţul pe internet şi au mai apărut câţiva clienţi. Nu pot să spun că foarte mulţi, pentru că s-a întâmplat acum în Postul Paştelui, dar sunt în limita posibilităţilor, pentru că nu avem chiar aşa de multe animale”.

Întorsureanca ne-a mai precizat că datorită iniţiativei, acum are de onorat comenzi pentru Paştele Ortodox. „Sunt persoane care mi-au dat telefoane şi mi-au spus că vor produse pentru Paşte sau pentru după Paşte”. Angela Sporea a mai adăugat: „Doamna din Braşov ne-a încurajat foarte tare şi ne-a spus să luptăm până la capăt. Nu e uşor să ţii animale în ziua de astăzi. Sunt firme de colectare care nu au plătit fermierii câte trei luni de zile. Sunt oameni care doar de pe urma animalelor trăiesc. Noi o să continuăm cât o să putem. Suntem în vârstă şi nu ştim cât o să facem faţă. Este foarte posibil ca în curând să vindem toate animalele pentru că suntem bătrâni. Nu ştiu ce o să mai fie cu ţara asta. Bine ar fi de s-ar pune preţ pe ceea ce este natural”.

Produsele făcute acasă de tanti Angela împreună cu familia sa sunt ecologice. „Noi nu dăm chimicale animalelor. Folosim doar îngrăşământ natural pe teren. Produsele noastre nu conţin conservanţi, nici gelatină, nimic altceva. Sunt originale. Nu am forţat animalele să producă mai mult decât pot ele în mod natural”, ne-a mai spus întorsureanca.

Între  2002 – 2010 au dispărut 150.000 de ferme mici din România

Scopul programului, care se adresează deocamdată judeţelor Braşov, Covasna, Bucureşti, Sibiu şi Prahova, este cel de a salva gospodăriile de subzistenţă, de a contribui la însănătoşirea orăşenilor şi de a spori valoriile şi tradiţiile româneşti, după cum notează chiar iniţiatorii pe Facebook. „Dragă orășeanule, găsește țăranul potrivit din jurul urbei de baștină și adoptă-l! Cumpără ce ai nevoie de la el! Țăranii chiar pot hrăni bine România!”, arată mesajul coordonatorilor de proiect.

„Cifrele INS indică faptul că, în România,  între  2002 – 2010, au dispărut 150.000 de ferme mici, în timp ce procentul marilor ferme a crescut cu 3%. Micile gospodării ţărăneşti sunt cele care promovează practicile agricole sănătoase. În ţările care au trecut prin experienţa agriculturii industrializate, efectele s-au concretizat în distrugerea, aridizarea şi deşertificarea terenurilor, reabilitate cu costuri uriașe, suportate de noi toţi. Pe termen mediu şi lung, micile proprietăţi şi-au dovedit productivitatea incomparabil mai ridicată, prin faptul că necesită investiţii mai mici şi nu afectează mediul”, ne-a declarat Mihaela Popescu, reprezentantul organizaţiei „Agora for Life” din Belgia, unul dintre coordonatorii proiectului „ Adoptă un ţăran ”.

Aceasta a mai precizat faptul că este important să fim alături de ţăranii români şi să le achiziţionăm produsele pentru că „România are ceea ce alte ţări au pierdut demult: zone vaste de civilizaţie ţărănească autentică, foarte apreciate de turiştii străini, mai puţin apreciate de noi, care facem tot posibilul să copiem ţările din Vest şi să distrugem patrimoniul cultural. Este ceea ce caracterizează ţara noastră şi ne dorim să ne păstrăm valorile tradiţionale, iar ceea ce unii  din interior privesc ca pe un «arhaism», o rămânere în urmă, este nespus de apreciat în alte ţări şi ar trebui să fim cât se poate de conştienţi de lucrul acesta şi să-l transformăm într-un avantaj. Ţăranul român nu are niciun sprijin de nicăieri, ba dimpotrivă, 4 milioane de gospodării ţărăneşti româneşti nu se regăsesc nicăieri în politicile agricole comune, nu fac obiectul PAC. Pentru că politicile naţionale, de asemenea, favorizează marii agricultori. În ciuda faptului că agricultura a fost declarată de mai toţi oficialii, de-a lungul timpului, drept  «prioritatea zero», am ajuns să  importăm 80% din hrană, iar ţăranii, micile gospodării, nu au cui să-şi vândă produsele, fiind nevoiţi să arunce o mare parte din ea, din lipsă de desfacere”.

Micii fermieri pot să se lase adoptaţi de români şi să devină parte a campaniei, scriind un mesaj privat pe contul de Facebook „Adoptă un ţăran”: „Ne scrieţi în privat ce produse aveţi, cum anume le obţineţi, în ce zonă vă aflaţi şi noi o să vă trecem pe lista celor pe care îi vom vizita”, au notat organizatorii.

Campania va conţine în curând şi videoclipuri de prezentare a gospodăriilor participante la campanie.