Într-un context global în care Rusia și China se afirmă din ce în ce mai puternic ca principale forțe mondiale, atât în plan politico-miliar, cât și din punct de vedere economic, Statele Unite ale Americii, care în timpul Războiului Rece s-au erijat în jandarmul Europei rămase în afara sferei de influență a Rusiei și care ulterior s-au autoproclamat „jandarmul lumii” prin luptele împotriva terorismului, are acum nevoie de o repoziționare în plan internațional, prin care să își mențină poziția pe care a ocupat-o în ultimele decenii. Singura variantă posibilă în contextul lumii actuale rămâne o asociere cu Uniunea Europeană, care la rândul ei are nevoie de un aliat pentru a rezista.

Ce este acordul de liber schimb UE – SUA și cum a fost inițiat?

Din vara anului 2013, au fost inițiate tratativele unui acord comercial bilateral UE - SUA, care se află încă în derulare și care a stârnit deja numeroase controverse. Negocierile pentru încheierea acestui acord comercial au fost lansate în baza raportului din 2013 al Grupului de Lucru la Nivel Înalt pentru Ocuparea Forței de Muncă și Creștere Economică (High Level Working Group on Jobs and Growth - HLWG), înființat în 2011. „Având în vedere că UE și SUA împărtășesc aceleași valori comune ale democrației, drepturilor omului și libertății economice și politice, precum și aceleași preocupări în materie de politică externă și probleme de securitate, una dintre cele mai importante chestiuni economice în discuție o reprezintă negocierile pentru un Parteneriat Comercial și Investițional Transatlantic (T.T.I.P.), care să aibă ca finalitate adâncirea relațiilor economice transatlantice. Trebuie să menționez că împreună, economiile UE și SUA, reprezintă 50% din Produsul Intern Brut (P.I.B.) la nivel mondial și o treime din comerțul mondial. Negocierile pentru T.T.I.P. au fost lansate la 8 iulie 2013, fiind organizate opt runde de negocieri, care au avut loc până la sfârșitul lunii februarie 2015“, ne-a explicat Otto Milik, specialist în Relații Internaționale și studii Europene.

T.T.I.P. – avantaje pe termen scurt și lung

Ca orice parteneriat, T.T.I.P. ar atrage deopotrivă avantaje și dezavantaje, motiv pentru care în ultima perioadă au apărut voci pro și contra încheierii acordului de liber schimb. Teoretic, încheierea T.T.I.P. are drept scop găsirea unor soluții și modalități rezonabile de a face compatibile reglementările UE și ale SUA, cu menținerea aceluiași nivel de protecție a cetățenilor din fiecare entitate. Reglementările sunt legi care protejează cetățenii împotriva riscurilor privind securitate umană, siguranța, mediul și securitatea financiară. „Un avantaj pe termen scurt ar fi reducerea birocrației inutile, ceea ce ar duce la o intensificare a schimburilor comerciale între cele două economii. Pe termen lung, faptul că schimburile comerciale între societățile mamă și filialele din UE și SUA reprezintă o treime din totalul comerțului transatlantic și că estimările indică faptul că întreprinderile din UE și SUA, care funcționează pe teritoriul celuilalt partener, asigură locuri de muncă pentru peste 14 milioane de persoane, trebuie să ducă la finalizarea negocierilor și încheierea unui acord bilateral care să aducă beneficii ambelor părți“, precizează Otto Milik.

Temeri și încercări de stopare a T.T.I.P.

Pentru unii, faptul că negocierile se poartă în secret și că în acest acord se ating subiecte care țin de utilizarea plantelor modificate genetic, protecția mediului și drepturile omului reprezintă un motiv de suspiciuni și temeri, mai mult sau mai puțin justificate. Mai multe ONG-uri din Europa și din țară iau atitudine împotriva încheierii T.T.I.P, convinse fiind că acesta reprezintă o ameninţare la adresa individului uman care va fi nu doar exploatat pentru creșterea profitului corporațiilor care vor deține supremația la nivel de putere economică, ci și distrus printr-o alimentație nesănătoasă și distrugerea mediului înconjurător.

Pe site-ul www.stopttip.ro se arată de pildă că acordul, care are ca principal obiectiv „înlăturarea barierelor din calea comerțului într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA” este un adevărat pericol pentru noi toți. „Aceste „reglementări inutile” sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (încă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de substanțe nocive în alimentație sau mediu înconjurător. Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc organismele modificate genetic), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice, toxice, și legile privind protecția datelor personale“.

Așadar, unde este adevărul, care sunt realmente avantajele și dezavantajele, dacă și în ce condiții se va putea semna T.T.I.P. rămâne să aflăm în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.