Interviu cu Dr. Anita Enceanu, medic specialist în pneumologie în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe

Să avem grijă de sănătatea noastră este o responsabilitate pe care mulți o neglijăm, în pofida avertismentelor și recomandărilor primite de la medici. Dacă ceea ce mâncăm sau stilul de viață sedentar pot fi factori care ne influențează starea de sănătate, când vine vorba de plămâni, nu mereu putem controla sau preveni îmbolnăvirea. Indirect, prin contribuția noastră la poluarea aerului, toți avem un aport în producerea de boli pulmonare, dar la nivel individual, nu ține de noi să ne protejăm decât într-o anumită măsură. 

Care sunt riscurile la care ne expunem prin locurile de muncă pe care ni le alegem, prin numărul de țigări consumate și chiar prin tipul de țigări către care ne îndreptăm, dar și ce putem face pentru a ne feri de îmbolnăviri grave, ne spune pe larg, în interviul de față, Dr. Anita Enceanu, medic specialist în pneumologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”, Sfântu Gheorghe. 

Să pornim discuția noastră de la prevenție și cât de importantă este sănătatea plămânilor.

Foarte, foarte importantă este sănătatea plămânilor, având în vedere că este  un organ esențial în viața de zi cu zi. Plămânul este un organ respirator care face parte din căile respiratorii inferioare și este în permanență expus la noxe, alergeni și la tot ceea ce vine din exterior. Practic, plămânul este o poartă prin care pot pătrunde agenți patogeni, nepatogeni sau alte substanțe, iar acest lucru poate influența atât sănătatea, cât și funcționarea sa. Astfel, este extrem de important să avem grijă de plămâni pentru a le preveni afectările.

Dacă vorbim despre cancerul pulmonar, cât de vinovați suntem noi, ca indivizi, de starea de sănătate a plămânilor noștri? Ce putem face pentru a preveni îmbolnăvirea, mai ales în cazul fumătorilor, dar și al celor care nu fumează, având în vedere că am văzut persoane care dezvoltă cancer pulmonar fără a fi fumat vreodată?

Este important să începem de la vârste fragede să lucrăm pe complianța plămânului, adică pe capacitatea acestuia de a se extinde, de a respira corect și eficient. Putem face acest lucru prin eforturi fizice moderate, prin sport și prin îmbunătățirea imunității căilor aeriene. De asemenea, există suplimente pe bază de vitamine, oligoelemente, dar și substanțe naturiste care pot ajuta la creșterea imunității celulare și umorale. Aceste celule, activate astfel, ajută la eliminarea agenților patogeni care pătrund în bronșii, iar acest mecanism de apărare este crucial pentru sănătatea plămânilor.

Puteți să exemplificați aceste substanțe?

Sunt complexe pe bază de vitamine, minerale, oligoelemente, enzime, respectiv substanțe hidrofile, care ajută la întărirea imunității celulare și umorale. Aceste substanțe stimulează celulele din submucoasa bronșică, capabile în mod direct, ele singure să elimine agenții patogeni din plămâni. Aceste mecanisme de apărare ajută la curățarea căilor respiratorii, astfel încât plămânul să rămână sănătos și să fie maxim de eficient în funcția sa de oxigenizare a organismului.

Sunt mulți cei care cred că, dacă fac sport în spații închise, își mențin inclusiv sănătatea pulmonară. Dumneavoastră ce recomandați? O plimbare în aer liber sau un antrenament la sală?

Normal că este de preferat o plimbare în aer liber, mai ales într-o zonă cu pădure, având în vedere că aerul curat este extrem de benefic pentru plămâni. Chiar și pacienților cronici le recomandăm aerul curat, preponderent în zone montane sau marine. Aerul din spațiile închise, ca exemplu într-o sală de sport, poate fi chiar mai poluat decât în alte zone închise. Așadar, plămânii nu beneficiază în același mod de necesarul de oxigen într-o sală de sport, cum o fac în contextul unei plimbări.

Dar ce facem aici, în oraș, unde avem mașini pe străzi și multă poluare?

Într-adevăr, trăim într-o zonă unde poluarea este prezentă, cu toate că suntem relativ norocoși, în regiunea noastră poluarea fiind cât de cât în limite normale. Avem mașini destule, ce-i drept, sunt prezente zilnic noxele din trafic, dar zona de munte, altitudinea cu aerul său curat, fără doar și poate este  benefic respirației. Noi, pneumologii, mereu ne axăm pe ideea de a întreba pacientul ce lucrează, sau în ce domeniu a lucrat mai demult. Nu ne interesează neapărat ce inhalează când iese din bloc - mai degrabă locul de muncă e relevant. Acel spațiu în care își petrece majoritatea timpului. Totuși, aerul curat pe care îl găsim în natură este întotdeauna cert benefic. Multe dintre problemele respiratorii provin din expunerea la noxe și prafuri în mediul profesional.

Sunt profesii mai expuse riscurilor de îmbolnăvire a plămânilor?

Da, există profesii expuse riscurilor, cum ar fi cei care lucrează cu vopsele, prafuri, substanțe volatile sau azbest. De asemenea, tâmplarii sunt expuși riscului de a dezvolta boli pulmonare cronice din cauza expunerii la praf de lemn. Mulți dintre acești pacienți nu sunt conștienți de riscurile la care se expun ani de zile, iar când ajung la medic, descoperă mirați că au cancer, deși nu au fumat niciodată.

Așadar, expunerea la aceste substanțe poate duce la îmbolnăviri grave, chiar și fără a fi fumători?

Exact. Chiar și fără a fi fumători, expunerea la substanțe toxice poate duce la dezvoltarea unor boli pulmonare severe, fie ele acute sau cronice.

Putem vorbi și despre un factor genetic în dezvoltarea bolilor pulmonare?

Absolut. În toate bolile avem factorul genetic, care este foarte important. Din păcate, nu se pot exclude nici cancerele, nici bolile de altă etiologie dacă există substratul ereditar. Unele persoane au o predispoziție genetică ce le face mai vulnerabile la anumite boli, inclusiv la cancerul pulmonar. Un exemplu de boală ereditară este mucoviscidoza sau fibroza chistică, o afecțiune  genetică, ce nu cruță nici căile respiratorii, ducând la producerea unui mucus foarte vâscos care se acumulează, se suprainfectează și poate cauza infecții pulmonare cronice.

Cum pot oamenii să-și dea seama că ceva nu este în regulă cu plămânii lor, având în vedere că aceștia nu dor?

Deși plămânii nu dor, pot apărea dureri atunci când este afectată pleura, foița care învelește plămânii. Durerea poate apărea și în cazul unei pneumonii sau al unei inflamații ale unor segmente pulmonare. Totuși, durerea nu este un simptom principal care să aducă pacientul la medicul pneumolog. Ce trebuie să-i alerteze pe oameni este o tuse persistentă, care nu trece după câteva săptămâni, sau o schimbare a caracterului acesteia. Dacă tusea persistă mai mult de două luni, acesta este un semnal de alarmă.

Ce ar trebui să facă oamenii dacă tușesc timp de două luni încontinuu?

Dacă tusea persistă mai mult de trei săptămâni după o răceală, acesta este un semn că există o problemă la nivelul căilor aeriene. Tusea poate deveni cronică din cauza iritației mucoasei respiratorii. Este important bineînțeles ca pacienții să meargă la medic pentru investigații suplimentare în astfel de situații. 

Oboseala sau lipsa de aer pot fi simptome de boală pulmonară?

Da, oboseala și senzația de lipsă de aer, cunoscută și sub denumirea de dispnee, sunt semnale de alarmă certe. Dacă un pacient observă că obosește mai repede sau că nu mai poate face aceleași eforturi ca înainte, ar trebui să consulte un medic. De obicei, după o anamneză riguroasă și o consultație prealabilă, se face o radiografie toracică și, dacă este necesar, o spirometrie pentru a măsura debitele ventilatorii, arătătorii capacității pulmonare.

În anii 2000, se spunea că dacă ai cancer pulmonar, ești condamnat să mori în trei luni. S-au făcut progrese în acest sens?

Da, există progrese semnificative, în special datorită screening-ului. În România, există opțiuni de screening la pacienții fumători – în vederea diagnosticului precoce a cancerului bronhopulmonar, spirometriile fiind iarăși foarte utile pentru decelarea bolii pulmonare obstructive cronice. Astfel, cancerul poate fi detectat mai devreme și tratat mai eficient. Când există suspiciunea unei tumori, facem investigații mai laborioase. Depinde de tipul de cancer despre care discutăm. Într-adevăr, există și acel tip de cancer care te „curăță”, nu neapărat în trei luni, dar poate în câteva săptămâni. Totuși, este și acel tip care se tratează cu chimioterapie, cu radioterapie, și deci viața se prelungește semnificativ, chiar dacă își pierde din calitatea sa prin tratamentele laborioase și a reacțiilor adverse ce apar concomitent cu acestea. 

Exercițiile de respirație, de tip yoga, ajută la sănătatea plămânilor?

Da, exercițiile de respirație pot ajuta la îmbunătățirea funcției pulmonare. Respirația conștientă, orice exercițiu care pune accent pe respirația nereflexă, ajută la stimularea centrilor respiratori și îmbunătățirea elasticității plămânilor. Astfel, poate contribui la o respirație mai profundă, mai eficientă  și la o capacitate pulmonară mai bună.

Ce le spuneți celor care nu au încredere să meargă la spital pentru investigații?

Eu văd, în general, că oamenii care au simptome nu sunt într-atât de reticenți la adresa venirii la spital. Așadar, acolo unde becul s-a prins și omul simte că e ceva în neregulă, vine la medic. Din păcate există și varianta că pacienții aud povești fără substrat științific sau medical, de la vecini, prieteni sau aparținători, se sperie și nu mai vin în timp util la specialist. Eu îi îndemn pe oameni să vină cu încredere și să depisteze mai devreme problemele pe care le au. 

Oamenii se mai feresc de medic și din cauza unor mituri care circulă în mediile lor sociale. Care sunt cele mai răspândite astfel de mituri? 

Sunt oameni care cred că laptele ajută în tratarea pneumoniei. Chiar am avut un un pacient care era convins că el nu are cum să aibă boală pulmonară, pentru că toată viața lui a băut lapte de capră. Alții zic că țigările îi ajută să respire mai bine, simt că le dilată bronșiile - ei, nici asta nu este o chestiune care se explică științific. Cea de-a treia, și cea mai supărătoare de altfel, este aceea că dacă iei biopsie din mucoasa bronșică, tumora  se extinde. Lucru ce este fals. 

Că tot ați pomenit de fumat, au apărut vape-urile acelea care au aburi, numai că nu sunt cu nicotină, ci cu un lichid pe care îl inhalezi și se presupune că e plin cu vitamine benefice pentru organism - vitamina C, vitamina D, calciu, cu magneziu etc. Deci tu practic fumezi și te umpli de vitamine, nici nu mai trebuie să mănânci fructe și legume. 

Nu am citit despre așa ceva, dar ideea nu ar fi rea. Ar fi util ca o substanță ce vrem să absoarbă să fie administrată prin apă și prin inhalarea acesteia. Dar aceste substanțe sus-menționate nu sunt gândite pentru a fi inhalate. De exemplu, și acelea pe care le includ țigările cu vapori – pe lângă sau fără nicotină – glicerolul, diacetilul (substanțe potențatoare de aromă), cu toate că nu fac rău organismului dacă sunt ingerate, pe cale inhalatorie nu fac bine. Nu este corect să ajungă aceleași substanțe în plămân și în stomac. Nici aerul nu intră în stomac fiziologic, așadar nici invers nu este în regulă. Până când se vor face studii și se va demonstra că aceste substanțe chiar sunt benefice, eu rămân total neîncrezătoare la adresa acestei căi de administrare a substanțelor de mai sus. 

Ce e mai puțin nociv, să fumăm țigări normale sau vape?

Din păcate, una e mai rea ca alta, folosite concomitent însă e cel mai rău. Dacă se folosește și țigara normală, și țigara electronică, sunt studii care arată că cele două se potențează reciproc și fac și mai mult rău. 

Mulți fumători sunt de părere că țigările nu sunt principala cauză a cancerelor pulmonare, cât timp sunt și nefumători care fac boala respectivă. Ce le puteți spune în replică?

În prezent, studiile zic că 80% din cancerul bronhopulmonar apare la pacienții fumători. Personal consider că acest 80% este un procent mare. Cei 20% care nu sunt fumători, și sunt totuși diagnosticați cu cancer bronhopulmonar, ori dezvoltă acele tipuri de cancer care rar apar la fumători (ei de obicei au un anumit tip specific de tumoră), ori au istoric prelungit de expunere la substanțe toxice la locul de muncă, sau au o tendință genetică de transformare a celulelor în celule canceroase. 

O ultimă întrebare: contează cât de mult fumezi? Adică sunt oameni care cred că dacă fumează 10 țigări pe zi nu se îmbolnăvesc. 

Dacă discutăm de fumatul habitual, și nu doar de fumatul de tip ocazional, la evenimente, ori în context social, discutăm de un risc sigur. Persoanele care fumează un pachet la două zile sunt și ele numite fumătoare. Nu sunt înrăite, dar totuși sunt indivizi considerați fumători cronici. Nu mi se pare un factor de risc mai puțin important faptul că fumează mai puțin. Din păcate, asemănător imunității, despre care știm bine că nu este la fel la fiecare persoană, nici celelalte celule ale organismului nu sunt la fel la doi oameni. Dacă cineva are tendința de a avea celule cu risc crescut de dezvoltare canceroasă, atunci și o țigară la două zile poate să fie acel trigger care îndeamnă diviziunea celulară să meargă în direcție greșită.