De la Adăpostul din Câmpu Frumos sunt adoptaţi în fiecare lună 10-12 câini maidanezi

Puțini sunt cei care nu cunosc celebra melodie „Iubiți și câinii vagabonzi”, iar cei care merg la Adăpostul de Câini de la Câmpul Frumos poate o înțeleg mai bine prin comportamentul patrupezilor din cuști. Odată ce intri în curte, începe un concert asurzitor, 80 de căței latră cât pot ei de tare pentru a-ți atrage atenția. Fiecare vrea să te duci la el, să îl mângâi pe el, și speră că ești un voluntar care îl va scoate la plimbare. Până în urmă cu câteva zile au fost mai mulți, însă veterinarul cu care colaborează cei de la adăpost i-a eutanasiat pe cei care erau bătrâni sau foarte bolnavi, lăsându-i doar pe cei care pot fi adoptați, și eliberând astfel o parte din boxe. Este un lucru firesc pentru angajații adăpostului. Firesc, dar trist – spune unul dintre ei.

80 de câini, tot atâtea povești nespuse

Angajatul adăpostului administrat încă de Asociația „Nez Perce”, Gergely Attila, ne-a spus că fiecare animal care ajunge la ei are propria poveste. Unii sunt la adăpost de mici, alții ajung mai târziu. „Fiecare are propria personalitate, de exemplu, una din cățelușe este atât de isteață și de independentă că orice am face, ea reușește să deschidă cușca și să evadeze. Nu pleacă departe, o vedem pe câmp, apoi peste jumătate de oră vine înapoi. Deja nici nu ne facem griji pentru ea, știm că așa este ea și gata” – spune angajatul adăpostului. Acesta a vorbit și despre pregătirea câinilor pentru adopție, și spune că unii patrupezi ar putea pleca și a doua zi, alții au nevoie de o pregătire mai lungă. „Depinde foarte mult de condițiile în care a trăit acel câine. Cei care sunt obișnuiți cu oamenii pot pleca repede, însă acei câini care au fost bătuți și au suferit diferite traume se împrietenesc mai greu. Mai întâi trebuie să le câștigi încrederea, ceea ce poate dura și câteva săptămâni. Sunt și câini care nu se adaptează, aceștia nu sunt dați spre adopție” – explică Gergely Attila.

Voluntari care vin regulat la adăpost

Adopția la distanță, propusă de cei de la adăpost nu a dat roade. Dacă anul trecut erau două persoane care și-au dorit să aibă un câine la adăpost, pe care să îl viziteze și pentru care să plătească lunar suma de 100 de lei, acum nu mai e nimeni care să fie activ în acest program. Asta nu înseamnă însă că acești câini nu sunt vizitați de nimeni, pentru că, spune Gergely, la fiecare sfârșit de săptămână vin 10-12 voluntari care îi scot la plimbare, se joacă cu ei și le dăruiesc acea afecțiune care le lipsește acestor suflete. Este lesne de înțeles astfel că patrupezii abia așteaptă să intre cineva pe poartă, pentru ei acest lucru putând să însemne joacă, plimbare și o doză consistentă de mângâiere. E adevărat, voluntarii activi sunt mai puțini decât cei înscriși în acte, dacă teoretic adăpostul are 40 de voluntari, practic vin doar un sfert din ei să se ocupe de câini.

10 adopții pe lună

Gergely Attila spune că lunar sunt adoptați în medie 10 câini, și nu există o tipologie anume a patrupezilor preferați. „Unii vor câini de talie mare pentru pază, sau lângă animale, alții vor câini mici pentru a-i ține în bloc. Noua lege însă îngreunează puțin procesul de adopție, dacă cineva dorește să ia acasă un câine, trebuie mai întâi să îl programeze la veterinar pentru a fi sterilizat. Ei bine, nu toți așteaptă, de exemplu, am avut pe cineva din Ghelința care a venit după un câine și când i-am explicat procedura, nu s-a mai întors. Pentru cei din Sfântu Gheorghe este mai ușor, cabinetul veterinar fiind aici, dar cei care vin din alte localități nu întotdeauna sunt de acord cu acest timp de așteptare, să-i zicem” – spune Gergely Attila. Cu toate acestea câinii se adoptă, numărul adopțiilor fiind de 10-12 pe lună. Unii câini sunt aduși înapoi după o perioadă de timp, dar în general cei care îi iau acasă, îi și îngrijesc. „Se mai întâmplă să îi și aducă înapoi, ba pentru că latră și vecinii fac reclamație, ba pentru că noul membru al gospodăriei mai mănâncă câte un pui, o găină. Aceste lucruri noi nu avem cum să le controlăm, se întâmplă. Dar este mai bine să aducă câinii înapoi decât să îi lase în stradă. Am avut și exemple de acest fel că am mers pe o stradă din Sfântu Gheorghe și un câine care a fost adoptat de la noi m-a recunoscut. L-am sunat pe cel care l-a adoptat și a recunoscut că i-a dat drumul pe stradă” – spune angajatul adăpostului.

De ce un câine maidanez?

Cei care au câini de rasă știu foarte bine cât de vulnerabili sunt aceștia la orice boală. A avea un câine de rasă te poate costa uneori mult, dar în cazul maidanezilor nu este așa. Imunitatea lor este mai crescută, organismul se adaptează rapid, și astfel experiența arată că stăpânii nu prea au asemenea probleme cu câinii maidanezi. Gergely Attila spune că maidanezii sunt și isteți, și pot învăța la fel de multe ca un câine de rasă, condiția fiind desigur aceea ca stăpânii să se ocupe de educația lor. Un tânăr din Sfântu Gheorghe ne-a spus că a adoptat de la adăpost un câine maidanez, care era deja adult când l-a luat. „Nu am muncit foarte mult cu Rexi, știa deja unele comenzi de bază, dar ce i-am mai arătat a prins foarte repede. Se vedea pe el că ar face orice numai să îmi facă pe plac, ca nu cumva să îl abandonez și eu. Când vezi asemenea lucruri, te gândești și încerci să descifrezi povestea animalului. Cine știe prin ce a trecut, unde a fost, și cât de teamă îi e să rămână din nou singur” – spune tânărul.

Final fericit

Lisa, Csonti, Őzike și mulți alții sunt exemple pozitive. Unii din ei ajung la stăpâni iubitori, alții rămân la adăpost și devin practic mascote ale amplasamentului. Pe pagina de facebook a adăpostului sunt postate periodic poze cu câinii care pot fi adoptați, dar și povești ale celor care au ales ca un câine maidanez să se alăture familiei și nu au regretat. Familia doamnei Irina a adoptat un câine în urmă cu câțiva ani. Spune că locuiește la casă, unde mai are 4 câini, toți fiind maidanezi. Spune că aceștia i-au umplut zilele când copiii au plecat la facultate, și nu îi pare rău pentru deciziile luate. „Sunt parte din viața noastră, și m-au ajutat pe mine și pe soțul meu să trecem mai ușor peste șocul de a ne vedea dintr-o dată copiii plecați. Acești câini ne iubesc necondiționat, și și-ar da și viața pentru noi. Știu când ești trist, și parcă vor să îți aline tristețea, știu când te doare ceva și își pun botul în locul unde te doare. Am 4 nepoți și îi învăț și pe ei să iubească aceste animale, să nu facă diferență între un câine de rasă și unul maidanez” – ne-a declarat femeia. În cazul lor finalul a fost fericit pentru că acum sunt în mijlocul unei familii care îi iubește. Final fericit are și povestea lui Csonti, un boxer care a ajuns la adăpost cântărind doar 10 kg, în loc de 40, cât ar fi normal. Gergely Attila spune că era atât de deshidratat încât pielea îi era practic lipită de os. Încet-încet Csonti și-a revenit, a luat în greutate, apoi a fost adoptat.

Adăpost mărit

În mod normal la adăpostul de la Câmpul Frumos sunt 100-110 câini. Capacitatea adăpostului a fost mărită recent, iar noile boxe vor fi folosite în curând. Se estimează că pe străzile din Sfântu Gheorghe mai sunt în jur de 250 de câini, în această cifră intrând și câinii din Őrkő, care poate că au stăpân, dar umblă nestingheriți pe străzi. Cei de la adăpost spun că prind cât de mulți câini pot, însă nu au cum să facă minuni peste noapte. Unii poate ar întreba de ce. Un posibil răspuns ne-a dat doamna care are 4 câini acasă. „Pentru că printre noi mai trăiesc oameni care în ciuda multiplelor apeluri continuă să arunce în stradă pui de câini, sau chiar câini adulți. Este un cerc vicios, însă probabil că este mai ușor să dai vina pe adăpost, spunând că angajații de acolo nu își fac treaba decât să atragi atenția vecinului, de exemplu, să nu își mai lase câinele în stradă, să își sterilizeze cățeaua, sau dacă nu o face, să nu arunce puii în stradă”.

Adăpostul de la Câmpul Frumos va funcționa începând cu luna viitoare în administrarea TEGA, întrucât legea maidanezilor prevede că adăposturile de câini trebuie să fie în subordinea primăriilor. Directorul TEGA, Tóth-Birtan Csaba, dar și președintele Asociației „Nez Perce”, Horia Kraus, spun că mai sunt de pus la punct aspecte administrative, dar odată ce acestea se vor finaliza, ne vor da detalii despre viitorul amplasamentului.