Catedrala Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Mare Mucenic Gheorghe comemorează duminică 75 de ani de la punerea pietrei de temelie

Deşi viaţa bisericească a românilor din Sfântu Gheorghe este mult mai veche, prima biserică ortodoxă, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, a fost construită în anul 1790, în mijlocul cimitirului „după obiceiul satelor secuie”, clădită din lemn, afară de turnul-clopotniţă care, mai târziu, în 1802, a fost zidit din piatră şi a rămas astfel până astăzi. În preajma bisericii se află clădirea Şcolii confesionale ortodoxe, construită în anul 1799.

Demersurile pentru construirea unei noi biserici ortodoxe în Sfântu Gheorghe au început în anul 1923. După depăşirea a numeroase oprelişti şi provocări, în anul 1938, prin grija Comitetului local de construcţie, toate lucrările pregătitoare începerii noii catedrale ortodoxe din Sfântu Gheorghe erau finalizate. Merite deosebit în asigurarea amplasamentului, în proiectarea, avizarea şi începerea lucrărilor de construcţii, le-au avut protopopul Aurel Nistor şi rezidentul regal al Ţinutului Bucegi, profesorul universitar Gheorghe Alexianu, preot paroh fiind părintele Gheorghe Grovu.

În ziua de 20 septembrie 1939 s-a pus piatra fundamentală a clădirii, în cadrul unei entuziaste adunări. La declararea Dictatului de la Viena, construcţia bisericii ajunsese până la cupolă. Proiectul a fost întocmit de Berechet Ionescu, arhitectul Patriarhiei, iar lucrarea a fost încredinţată inginerului Tiberiu Eremia. Catedrala are o suprafaţă de 900 mp, o înălţime de 45 m şi o capacitate de 2.000 de persoane. Stilul este cel brâncovenesc, după modelul maeştrilor Herescu şi Antoniu.

Anul 1940 a adus şi pentru comunitatea şi biserica românească din Sfântu Gheorghe grele încercări. Din cei 2.119 de credincioşi români (reprezentând 20% din locuitorii oraşului de până la Dictat) au rămas doar 102. Materialul de pe şantierul catedralei a fost împărţit la cetăţeni pentru a-şi construi locuinţe, iar mare parte din el a fost furat. În subsolul catedralei, armata maghiară a amenajat un adăpost antiaerian.

După terminarea celui de al doilea război mondial şi revenirea Ardealului de Nord în hotarele fireşti ale României, reprezentanţii comunităţii româneşti locale fac numeroase demersuri la forurile ecleziastice şi laice pentru salvarea catedralei ortodoxe. Ani de zile, autorităţile locale comuniste au făcut tot posibilul să împiedice reluarea lucrărilor de construcţie a catedralei. În toată această perioadă, s-a încercat demolarea sfântului lăcaş sau transformarea sa în sală de concerte, şi atunci când nu s-a materializarea acestor proiecte s-a recurs la construirea blocurilor din imediata vecinătate, pentru îngrădirea impunătorului monument. Mult timp, în centrul oraşului Sfântu Gheorghe a existat, sub aspect strict material, o ruină plină de bălării şi pomi, la subsolul căreia funcţiona un depozit de legume şi fructe.

În anul 1968, la reorganizarea administrativ teritorială, Sfântu Gheorghe a devenit capitala judeţului Covasna. În noile condiţii, cu aprobarea conducerii de la Bucureşti, administraţia judeţului Covasna avizează în anul 1972 reluarea lucrărilor de construcţie la clădirea catedralei. Proiectul este reactualizat de arhitecţii Constantin Busnel şi Marian Renel. La stăruinţele credincioşilor din Sfântu Gheorghe şi a vrednicilor protopopi Pompiliu Dumbravă şi Constantin Gane, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a lansat un apel tuturor enoriaşilor de pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române de a veni în ajutorul terminării lucrărilor. În acest sprijin a venit şi Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului care a dispus ani în şir colectarea de fonduri de la parohiile aflate în jurisdicţia sa.

În 1983 s-a reuşit finalizarea lucrărilor catedralei. Pictura a fost realizată de pictorul Iosif Vasu (trecut la cele veşnice în timpul lucrărilor) şi continuată de ucenicii săi: Marin George şi Marcel Codrescu. Sfinţirea a avut loc în 15 mai 1983 de către Patriarhul Iustin, I.P.S. Antonie Mitropolitul Ardealului, P.S. vicari Roman Ialomiţeanul şi Lucian Făgărăşanul, înconjuraţi de un mare sobor de preoţi şi diaconi şi o impresionantă mulţime de credincioşi. Din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, în anul 1993, la subsolul catedralei a fost amenajat Muzeul Spiritualităţii Româneşti, în care sunt expuse icoane pe lemn şi pe sticlă din sec. XVIII şi XIX, o bogată colecţie de carte bisericească veche, obiecte liturgice şi documente referitoare la istoria Bisericii ortodoxe din judeţul Covasna.

Începând cu anul 1994 se înfiinţează Episcopia Covasnei şi Harghitei, păstorită cu multă vrednicie de către Preasfinţitul Episcop Ioan Selejan. Din iniţiativa şi cu binecuvântarea acestuia, în anul 1996, la parterul blocului din vecinătatea catedralei a fost înfiinţat Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, având ca obiect de activitate formarea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească, în istorie şi contemporaneitate.

De la sfinţirea ei şi până în prezent, altarul catedralei a fost slujit de preoţii parohi Ioan Cucu, Constantin Puia, Corneliu Bujoreanu, Cristian Groza şi Sebastian Pârvu, sub îndrumarea preacucernicilor protopopi Pompiliu Dumbravă, Aurel Suciu, Gheorghe Răţulea, Florin Tohăneanu şi Ioan Bercu.

În ultimii 7 ani s-au desfășurat ample lucrări de reparație, consolidare și înfrumusețare a locașului de cult. Astfel:

Activitatea administrativ-gospodărească

1. Sistem audio/sonorizare nou (stație, amplificator, microfoane, boxe, cabluri) – interior și exterior. 2. Magazin bisericesc (Pangar) – amenajare și dotare (mobilier și colportaj aferent). 3. Panou electric nou. 4. Iluminat Catedrala (200 becuri economice). 5. Sistem iluminat Sfântul altar. 6. Lumânărar în curtea bisericii. 7. Închinătoare sculptate (3 buc.) şi icoane pictate (3 buc.) în cinstea Sfinților ocrotitori ai bisericii parohiale (Sf. Ierarh Nicolae, Sf. M. Mc. Gheorghe şi Sf. Ierarh Ioan Maximovici). 8. Achiziţionarea de veşminte preoţeşti; îmbrăcăminte pentru Sfânta Masă, dveră şi masă biserică. 9. Achiziţionarea de icoane prăznicare. 10. Achiziţionarea de sfeşnice şi mobilier nou (sculptat stejar: proscomidiar și mobilier altar; rafturi, dulapuri, scaune etc.). 11. Achiziționarea de obiecte bisericești: Evanghelie, analog pentru Evanghelie candele, candelabru cu 7 braţe, cărți de cult (pentru altar și strană), cununii, litier, cristelniță, cădelniță, Sfinte Vase (și acoperăminte pentru ele). 12. Înfrumusețarea bisericii cu covoare noi (o suprafață de 200 mp). 13. Schimbarea integrală a vechiului sistem de încălzire cu unul modern şi economic. 14. Extindere sistem de încălzire la demisolul bisericii (electric în muzeu și calorifere în celelalte încăperi). 15. Schimbarea tuturor geamurilor bisericii cu unele de tip termopan. 16. Montarea unor obloane metalice la cele 4 turle mici. 17. Refacerea (lemnărie termopan multistrat stejar) sau înlocuirea tuturor uşilor bisericii (termopan lemn sau PVC). 18. Amenajarea şi pictarea unui nou paraclis, în interiorul bisericii (în partea nordică), închinat Maicii Domnului și dotarea acestuia cu candele și mobilier de stejar (închinătoare). 19. Amenajarea unui nou birou parohial şi dotarea acestuia (mobilier, calculator, imprimantă etc.). 20. Realizarea unui nou grup sanitar (pentru femei şi bărbaţi, în două module separate). 21. Reamenajarea Muzeului Spiritualităţii Ortodoxe, aflat la demisolul bisericii (sală expoziție și depozite). 22. Amenajarea şi pregătirea pentru pictură a unui paraclis închinat tuturor Sfinţilor români (sau care au Sf. Moaşte în România), aflat la demisolul bisericii, sub altarul acesteia. 23. Reparare și amenajare troiță în curtea bisericii. 24. Amenajare curte biserică (asfaltare alei, mobilier urban – 12 bănci, amenajare spaţiu verde). 25. Realizarea sau refacerea porților de acces în curtea catedralei. 26. Realizarea unei biblioteci parohiale, ce se îmbogăţeşte în permanenţă cu noi titluri. (în prezent sunt aprox. 300). 27. Amenajarea și organizarea arhivei parohiale. 28. Lucrări de reparaţie şi amenajare la casa parohială. 29. Amenajarea centrului de consiliere de zi – Aşezământul social „Sf. Nicolae”. 30. Amenajare centru pentru tineret (atelier de pictură icoane pe sticlă, dotare cu materiale auxiliare – videoproiector, orgă etc.). 31. Realizare iluminat exterior. 32. Amenajarea spațiu pentru prescurărie. 33. Reparații la acoperișul (schimbare integrală a învelitoarei cu tablă de cupru – 800 coli; refacere șarpantă; repararea și zugrăvirea turlelor; vopsirea crucilor turlelor; înlocuire scocuri și burlane; montare paratrăznet nou) și fațada bisericii. 34. Realizarea sistemului de colectare a apei pluviale și racordarea lui la canalizarea orașului. 35. Îndeplinirea normelor PSI (stingătoare, strategie, punct PSI etc.). 36. Dotarea bisericii și a demisolului cu sistem de alarmă și antiefracție.

Activitatea liturgică

Începând cu luna ianuarie a anului 2008, am introdus în biserica noastră săvârșirea zilnică a sfintelor slujbe, atât dimineața cât și seara, în ajunul praznicelor împărătești sau a altor sărbători (pomenirea anumitor Sfinți), făcându-se slujba Vecerniei unită cu Litia.

În postul Nașterii Domnului și cel al Paștelui se săvârșește Sfânta Liturghie zilnic, fapt ce dă posibilitatea credincioșilor de a se împărtăși în cadrul Sfintei Liturghii (excepție fac cei bolnavi, care sunt spovediți și împărtășiți la casele lor).

Activitatea pastorală

1. Predici tematice în fiecare săptămână după săvârşirea Tainei Sfântului Maslu (vineri).

2. Un program permanent de spovedanie a credincioşilor, pentru a-i determina pe aceştia să se împărtăşească constant cu Sfintele Taine în cadrul Sfintei Liturghii, cu excepţia celor bolnavi care sunt spovediţi şi împărtăşiţi la domiciliul acestora.

3. Participarea într-un număr mare la Sfânta Liturghie duminicală a preşcolarilor şi elevilor (50-100 copii) pentru a se împărtăşi, fiind spovediţi în prealabil (cei ce au împlinit 7 ani).

4. Oferirea de pachete (dulciuri, jucării, alimente – 150 buc.) copiilor cu ocazia zilei de prăznuire a Sfântului Ierarh Nicolae şi de Naşterea Domnului (anual).

5. Cateheze tematice în perioada Posturilor mari (sâmbăta).

6. Organizarea de întâlniri cu diferite personalităţi teologie (preoţi şi profesori) în cadrul Serilor filocalice.

7. Organizarea anuală de pelerinaje la diferite mânăstiri şi biserici din ţară (Moldova, Maramureș, Transilvania, București), precum şi la hramurile mănăstirilor din Eparhia noastră.

8. Realizarea şi susţinerea unui site al bisericii (2012).

9. Dotarea în permanenţă a Pangarului cu cărţi şi obiecte bisericeşti spre a răspunde cerinţelor duhovniceşti ale credincioşilor, urmărind educaţia spirituală şi culturală a lor.

10. Articole în revista Centrului Eparhial (Grai Românesc), în periodice ale Mitropoliei Ardealului (Telegraful român) şi în publicaţiile locale şi regionale (Observatorul de Covasna, Mesagerul de Covasna, Condeiul Ardelean).

11. Am primit de la Vatican o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum şi părticele din Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (2013), ale Sfântului Ioan Maximovici (2012) şi ale Cuviosului Iosif Isihastul (2014). Toate aceste Sfinte Odoare au certificat de autenticitate.

Activitatea socială

– Sprijinirea cu alimente, îmbrăcăminte și bani (colectă benevolă organizată în fiecare an în Postul Nașterii Domnului și cel al Paștilor) a familiile nevoiașe aflate în evidența Parohiei sau/și, în cazuri excepționale, pentru sinistrați.

– Susținerea programului after-school (spațiu, profesori, cantină).

– Susținerea școlară a unor elevi prin asigurarea gratuită de meditații (costul acestora fiind suporta de biserică).

Activitatea culturală

1. Corul Eclesia al Catedralei Ortodoxe Române din municipiul Sfântu Gheorghe, înființat în septembrie 2008, a desfășurat următoarele activităţi:

– Răspunsurile la Sfânta Liturghie săvârșită în Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, în fiecare duminica începând din septembrie 2008; Răspunsurile la Sfânta Liturghie în mai multe locașuri de cult (biserica din loc. Dumbrăveni, mănăstirea Râmeț, biserica Șerban Vodă din București, mănăstirea Izvorul Mureșului, mănăstirea Făgețel, mănăstirea Valea Mare), cu ocazia pelerinajelor organizate de Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe.

– Festival de colinde – Casa Armatei, Brașov, 2010; Concert la Arcuș – 2010, Concerte de colinde în Catedrala din Sfântu Gheorghe (2010,2011,2012,2013); Concert caritabil la biserica romano-catolică din Sfântu Gheorghe (2012); mențiune la etapa mitropolitană a concursului de coruri mixte parohiale (Sibiu, oct. 2013); locul II la concursul „George Sbârcea” 2014;

2. Corul de copii și tineret „ Sfântul Ierarh Nicolae”, înființat în octombrie 2011, ca motor în desfășurarea activităților dedicate copiilor și tinerilor aflate sub egida proiectului național inițiat de Patriarhia Română, „Hristos împărtășit copiilor”. Prin activitatea sa bogată, catehetică, culturală (muzică – genul religios și patriotic până la stilul folk, muzică ușoară sau populară, cursuri de muzică psaltică, teatru, oratorie), social-filantropică (achiziționarea și distribuirea de alimente celor nevoiași în preajma sărbătorii Nașterii Domnului și cea a Învierii Domnului), dar și recreativ-educațională (tabere, excursii, drumeții), corul își propune să conserve și să promoveze valorile religios-morale ale poporului român, precum și dragostea de țară, neam, limbă și de tot ce este frumos și ziditor de suflet. Menționăm spectacolul caritabil de Teatru „Prințul Fericit”, de Oscar Wilde (26 aprilie 2013) desfășurat în biserica noastră.

3. Corul de muzică psaltică – înființat în octombrie 2014, condus de prof. protopsalt Laurențiu Truță din Alba Iulia.

4. Co-organizatori ai Festivalului de colinde „Crăciunul la români” (2010-2014), cu participarea a peste 500 de invitați (300 fiind elevi ai unităților de învățământ din municipiul Sfântu Gheorghe).

5. În cadrul Festivalului „Povestea din Ajun”, la care biserica noastră a participat ca și colaborator direct, au concertat în biserica noastră corul Madrigal (2013), şi coruri din municipiul Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna, precum şi din alte regiuni ale ţării.

6. La Muzeul Spiritualităţii Româneşti am organizat o serie de expoziţii tematice (icoane realizate de copii, fotografii realizate de diverşi artişti, biografii ale unor personalităţi din zonă – patriarhul Miron Cristea, etnografie) simpozioane, conferinţe, mese rotunde, lansări de cărţi în cadrul Zilelor Andrei Şaguna, Nicolae Colan şi cu ocazia Zilei Naţionale a României.

7. Am colaborat în cadrul unor diverse activităţi ale societăţii civile cu: Liga Cultural Creştină Andrei Şaguna, Forumul Civic al Românilor din Covasna şi Harghita, Fundaţia Mihai Viteazul, Fundaţia Justinian Teculescu şi Asociaţia pentru Comunitate.

8. Am conceput şi editat pliantul de prezentare a bisericii (incluzând şi Muzeul).

Patrimoniu bisericesc

– Informatizarea registrului de evidenţă a obiectelor de patrimoniu bisericesc prin proiecte AFCN în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

– Program de restaurare a icoanelor de patrimoniu prin parteneriate cu Centrul de Cultură Arcuş, Universitatea de Arte Bucureşti, (regretatul prof. Ion Lazăr) şi restauratori autorizaţi.

– Organizarea şi modernizarea depozitelor prin respectare normelor legale în vigoare.

– Elaborarea planului de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi.

***

Menționăm că toți preoții slujitori la Catedrală sunt doctori în Teologie (pr. Cristian Groza și pr. Ciprian Staicu) sau Istorie (pr. Sebastian Pârvu).

Devenită un simbol al ortodoxiei şi românităţii de pe aceste meleaguri, de-a lungul existenţei sale, pragul catedralei a fost trecut de numeroşi credincioşi şi personalităţi ale vieţii publice naţionale şi internaţionale, sfântul locaş reprezentând statornicia în credinţa ortodoxă şi apartenenţa la neamul românesc în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional din inima României.

În încheiere doresc să subliniez faptul că pentru toate aceste realizări ne simțim datori să mulţumim Bunului Dumnezeu pentru binecuvântarea şi purtarea de grijă revărsate asupra noastră (preoţi şi credincioşi). Acestea s-au concretizat în mod nemijlocit prin sprijinul necondiţionat acordat (cu timp şi fără timp) de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan pe tot parcursul acestor ani (sprijin constând atât în sfaturi, cât şi în acordarea unor importante sume de bani şi materiale de construcţie), la care se adaugă încrederea şi susţinerea permanentă manifestată faţă de noi de Preacucernicul Părinte Protopop Ioan Bercu. De asemenea, sunt dator să adaug şi faptul că efortul financiar (aprox. 1.000.000 de lei) depus în aceşti 7 ani a fost posibil datorită credincioşilor bisericii noastre, precum şi a sprijinului acordat de către Centrul Eparhial, Consiliul Judeţean Covasna (prin bunăvoința domnului preşedinte Tamás Sándor şi a consilierilor judeţeni), Primăriei Sfântu Gheorghe (prin bunăvoința domnului primar Antal Árpád András şi a consilierilor locali), şi a unor sponsori din județ (mulțumind în primul rând domnului Ioan Ţiţeiu – firma Arcon).

Facem pe această cale o invitație tuturor credincioșilor de a fi alături de noi atât sâmbăta aceasta (zi de prăznuire a ocrotitorului bisericii noastre – Sfântul Ierarh Nicolae), atât dimineața la Sfânta Liturghie cât și după amiază (ora 17.00) la săvârșirea Tainei Sfântului Maslu de obște; cât și duminică, atunci când vom comemora 75 de ani (1939-2014) de la punerea pietrei de temelie a Catedralei.

Preot dr. Cristian Groza

Paroh