Radio Astra, primul radio comercial din oraş, s-a auzit în eter în premieră acum două decenii!

Nostalgicii anilor ´90 și ai începuturilor anilor 2000 din Sfântu Gheorghe vor parcurge cu drag rândurile care urmează, pentru că o frumoasă aniversare ne oferă șansa de a reduce în atenție un episod care a  marcat istoria mass-mediei moderne din judeţul Covasna.

În februarie 1997, adică în urmă cu 20 de ani, o echipă de tineri entuziaşti, creativi, dezinvolți, nebuni şi minunaţi au dat viaţă şi voce primului radio comercial din oraş, Radio Astra. Într-o epocă a pionieratului, oameni neobosiţi însuflețeau studioul aflat în clădirea Hotelului Bodoc şi ani mai târziu în Casa de Cultură a Sindicatelor. În timp ce ei descopereau tainele unui domeniu nou, cu reguli și provocări total necunoscute, publicul descoperea farmecul libertății de exprimare, al interacțiunii, al unui fenomen ce se dezvolta odată cu „beneficiarii” săi. În scurt timp, Radio Astra și apoi Mix FM au ajuns să însoţească zi de zi în casă, maşină sau în cafenele publicul, care creştea asemenea lui Făt – Frumos, într-un an cât alţii în zece. Impactul radioului putea fi măsurat oricând prin impactul emisiunilor, dar și al evenimentelor care adunau în jurul „echipei de la radio” mii și mii de oameni.

Echipa mixtă, formată deopotrivă din români şi maghiari, a reuşit să rupă barierele lingvistice, etnice şi de vârstă şi să devină un etalon, un fenomen şi chiar o stare de spirit. Numeroase spectacole, festivaluri și sărbători aduceau comunitatea locală laolaltă, români, maghiari, tineri sau vârstnici, iar oamenii din radio deveneau primele adevărate vedete locale.

„Cu siguranţă Radioul a fost o stare de spirit. Mai mult decât emisiuni, muzică, ştiri sau evenimente! A fost viaţa noastră aşa cum ştiam să o trăim atunci: entuziastă, idealistă, creativă, impulsivă, nebună, minunată... Şi singura mulţumire este că poate a fost şi viaţa ascultătorilor noştri. A fost un moment de descătuşare a unor energii acumulate în ani lungi în care radioul a însemnat seriozitate tovărăşească, manipulare ceauşistă, profesionalism de lemn. Eram total nepricepuţi, dar învăţam repede, eram dezinvolţi, corecţi, disponibili, dar nu înregimentaţi. Aveam doar un emiţător şi un oraş nepregătit pentru ceea ce începea să se nască peste tot în România: radioul comercial”, îşi aminteşte directorul Radio Astra, Dan Manolăchescu.

Nu puţine au fost provocările pe care echipa le-a avut de înfruntat (financiare, tehnice, logistice și chiar lipsa totală a unui exercițiu de relaționare între instituții și media), dar acum, privind în urmă, fondatorii şi membrii echipei Radio Astra îşi amintesc cu bucurie, dor şi drag de entuziasmul pe care îl împărtăşeau, atât între ei, cât şi cu publicul ascultător.

„A fost primul radio „adevărat” din viaţa mea profesională”, rememorează Szász Csaba, prima voce masculină din radioul comercial al oraşului Sfântu Gheorghe, completând că la Radio Astra a avut parte de „primele emisiuni interactive, cu adevărat comerciale, momentul în care am simţit, că este ceea ce aş dori să fac toată viaţa. Si iată-mă cu 20 de ani mai târziu, tot om de radio sunt. Am lucrat la Radio Astra (apoi Mix FM) doar trei ani, dar trei ani cât zece. Ştiu că am fost prea extrovertit chiar şi pentru un animator radio, luam decizii, îmi asumam riscuri cu o nonşalanţă şi nechibzuinţă inimaginabilă, îmi spuneam părerea pe post fără să mă gândesc prea mult la consecinţe, mă certam chiar şi în direct cu primarul de atunci. Eram un tânăr nebun, dar un sufletist adevărat. Un pic mai nebun, decât colegii mei de atunci. S-a format acolo o echipă, cum n-o să mai existe niciodată la un post de radio din ţară, sau chiar din lume. O vrajă, file din poveste, o nebunie de radio (în sensul cel mai bun al cuvântului) irepetabilă”, spune Szász Csaba, pe care în prezent putem să îl auzim la Radio Star din Odorheiu Secuiesc.

Trebuie de asemenea să amintim faptul că prima voce din eterul covăsnean a fost cea a Oanei Mălina Negrea, actualul corespondent din judeţ pentru Agerpres, dar şi pentru Radio România Actualităţi.

La Radio Astra imposibilul devenea posibil

Pentru noi, cei mai tineri din branşă, pare greu de crezut că, nu atât de departe, a existat o vreme când oamenii de ştiri nu aveau la dispoziţie ca sursă de informare „marele internet” şi nici mijloace tehnice de redactare a materialelor jurnalistice. Este impresionant şi faptul că proiecte care păreau neverosimile şi imposibil de găzduit într-un oraş mic precum Sfântu Gheorghe, prindeau viaţă în sânul echipei de la Radio Astra.

„Eu eram la știri. Fiecare zi era o provocare. Nu erau comunicate, conferințe de presă, internet, şi nici la telefon nu îți prea răspundeau oamenii, pentru că nu aveau încredere. Trebuia să mergem peste tot personal, şi mai stăteam și prin holuri, așteptând directorii unor instituții. Știrile le scriam cu mâna. Cel mai greu era faptul că nu aveam un exemplu de urmat, de la cine învăța, că de fapt atunci se inventau radiourile locale, comerciale. Era pionieratul. Cu Dan Manolăchescu aveam totuși mare noroc. El avea idei, energie, şi curaj parcă pentru noi toți. Organiza o mulțime de evenimente şi a făcut din radio un fel de catalizator. La fiecare idee voiam să spun, şi de multe ori și spuneam: asta nu se poate! Și de fiecare dată s-a putut. Şi publicul era mai implicat şi parcă ierta mai ușor toate gafele de începători, ba chiar ne încurajau. Eu acum mă bucur şi conștientizez cât de îndrăzneți și norocoși am fost. (...) Eram o echipă tânără, care nu cunoștea frica de eșec. Deși nu ne-a ajutat tehnica, nu aveam calculatoare, internet, parcă eram omniprezenți în viața acestui oraș. Nu doar relatam despre evenimente, dar le și generam”, ne-a spus şi jurnalista Kovács Bíró Blanka, pe care în prezent o întâlnim la Sláger Rádió.

Evenimente cu mii de participanţi

În câţiva ani, acest radio a ajuns o emblemă în organizarea de evenimente sociale, culturale şi mondene. Picnicurile de pe malul râului Olt, care durau şi trei zile ca în poveşti, Serbările Zăpezii şi multitudinea de concerte cu nume sonore pentru vremea respectivă, toate acestea şi multe altele alimentau pulsul oraşului, care, altfel, zăcea în amorţire.

„În timp ce în Sfântu Gheorghe oamenii începeau să cumpere aparate de radio pe FM, noi învăţam din mers forţându-ne ascultătorii să ne ierte – of, de câte ori – pentru bâlbe, gafe tehnice, prostioare tinereşti, agramatisme şi câte şi mai câte. Am experimentat tot ceea ce ne trecea prin cap. Ideile de azi deveneau emisiunile de mâine, petrecerile de weekend, evenimentele verii, ale toamnei, ale iernii... Singurele reguli pe care le respectam erau cele ale jurnalismului la redacţiile de ştiri. În rest încercam orice: în muzica pe care o promovam (între timp am aflat că există reguli şi acolo) în marketing (orăşelul ăsta a rămas şi va rămâne mereu o piaţă atipică de publicitate), în modul în care făceam emisiuni (am avut câteva premiere naţionale recunoscute) şi mai ales în evenimentele care au purtat marca radioului şi amprenta colegilor mei. Cred că radioul în Sfântu Gheorghe a fost un fenomen unic în felul lui. Şi mai mult: a fost tinereţea noastră alături de cea a unei bune părţi din ascultătorii noştri!”, spune Dan Manolăchescu.

Radio Astra „era un post de radio local care dădea tonul tuturor evenimentelor majore din oraş. (...) Atunci muzica o auzeai pentru prima dată la radio. (...) În plus, noi ne-am remarcat şi prin organizarea de evenimente, de la acţiuni caritabile, concerte, evenimente mondene, dezbateri, Sărbătorile Zăpezii, Picnicul pe malul Oltului şi multe altele. Noi am reuşit să aducem în Sfântu Gheorghe nume mari ale muzicii: Phoenix, Holograf, Bosquito, O-Zone, Iris, Direcţia 5, Class, K1 şi alţii. Am cunoscut o mulţime de oameni deosebiţi, printre care şi pe răposatul Ioan Gyuri Pascu”, confirmă şi fostul director de marketing al radioului, Florin Cheresteş.

„Ce Dan Manolăchescu a înțeles și ne-a transmis mai departe acum 20 de ani, e aproape vizionar. El a înțeles de pe atunci că un radio comercial trebuie să fie mereu în mijlocul unei comunități, să fie sufletul ei. Însemnătatea sa depășea cu mult spațiul undelor radio. Au fost vremuri în care nimic nu se întâmpla fără radio. Am învățat de atunci că nu poți să fii reprezentativ pentru oameni, decât dacă trăiești și te manifești în mijlocul lor, înțelegându-i, inspirându-i și trăind experiențe împreună cu ei. Am construit totul pe aceste principii: Radio Loco și apoi Observatorul de Covasna, au fost pentru mine mijloace de a manifesta aceste principii. Sunt evident subiectiv, dar pentru mine apogeul au fost anii Radio Loco și îmi aduc aminte cu mare mândrie când la un concert DJ Project, care a umplut până la refuz Sala Sporturilor, Dan (Manolăchescu - n.r.), care la ora aceea ieșise oarecum din viața radioului covăsnean, mi-a mărturisit emoționat că e mândru că am onorat moștenirea pe care am primit-o (preluasem cumva frâiele radio-ul românesc de la el) și că n-am trecut prin toți acei ani de Astra și Mix FM degeaba. Nu mai țin minte exact cum mi-a spus-o, dar știu că vorbele astea, venind de la cel mai critic și exigent om pe care l-am cunoscut, au fost pentru mine un compliment fără precedent și un imbold extraordinar”, spune actualul proprietar al cotidianului Observatorul de Covasna, fost realizator de emisiuni la Radio Astra și Mix FM.

O școală a vieții

„Radio-ul ne-a format pe toți ca profesioniști, de la primele reguli mai mult intuite decât efectiv învățate, până la șansa de a experimenta cu un public deschis la orice și de a învăța în timp real o meserie. Mai mult decât atât însă, ne-a format ca oameni. Eu cel puțin am început în radio la 16 ani. Motivația pe care am primit-o, entuziasmul ce mi-a fost „indus”, pasiunea pe care am preluat-o, sunt bazele pe care eu cred că m-am construit.  Am învățat împreună, unii de la alții, am trecut împreună prin atât de multe experiențe într-un timp foarte scurt și am avut șansa fantastică de a trăi cea mai frumoasă perioadă din istoria radioului în România. A fost un job-școală pentru fiecare dintre noi și cumva am educat și influențat o întreagă comunitate, care a răspuns provocărilor unor vremuri deloc ușoare, cu foarte multă bună dispoziție și dragoste de viață. Pentru mine rămâne un privilegiu să fi fost parte din această generație și să fi avut un loc în această poveste”, mărturisește emoționat Daniel Santa.

Armonie în eter

Dacă evenimentele şi implicarea radioului în viaţa socială a oraşului au fost elemente care au oferit un avânt radioului, baza, fără de care acestea nu ar fi putut exista, a fost echipa bilingvă, formată din români şi maghiari. Acest atu a fost apreciat de audienţă, care, potrivit membrilor radioului Astra, era formată din până la 70% din cetăţenii oraşului. În plus, concurenţa pozitivă între redacţiile română şi maghiară aduceau la suprafaţă ce e mai bun din echipa Astra, susţin foşti membri.

„Deşi încălcam prima lege a radioului: „nu obliga cu nimic ascultătorul să schimbe frecvenţa”, la noi a funcţionat. Dar e un caz special. Erau începuturile radioului comercial, dar ce e mai important, eram o singură echipă. Una singură, care comunica în două limbi. La fel discutam şi între noi. Două propoziţii în română, una-n maghiară. Sau invers. Nu conta. Important era să te faci înţeles, mai puţin limba în care o făceai. Pare incredibil, nu? Nu sunt convins că ascultătorul de azi îşi poate imagina ca fiind un lucru viabil (la un post de radio comercial) şi în 2017. Am avut parte de o experienţă care nu se va mai repeta niciodată. Dar nici nu trebuie. Avem destule amintiri să ne reunim şi să retrăim din când în când acele clipe memorabile”, ne-a spus Szász Csaba.

Directorul de marketing de la acea vreme, Florin Cheresteş, a subliniat că Radio Astra a fost o experienţă benefică pentru fiecare membru al echipei. „Eu personal chiar m-am regăsit în acest proiect. Nu contau orele suplimentare, oboseala şi greutăţile pentru că entuziasmul nostru le depăşea cu mult. (...) Pe vremea respectivă radioul era o stare de spirit. (...) Pentru că aveam două redacţii, de română şi de maghiară, tot timpul era o concurenţă pozitivă acolo. Era armonie în eter şi în afara lui”, a spus acesta.

„Sper că aceste rânduri să stârnească măcar 1% din emoția pe care ne-a oferit-o nouă reîntâlnirea cu foștii colegi din perioada Radio Astra. Important e că nu avem voie să uităm ceea ce s-a întâmplat în acești ani. Nu vreau să scap ocazia de a înșira câteva nume. Nu sunt toate, dar pentru mine sunt cele mai relevante și importante: Dan Manolăchescu, Oana Mălina Negrea, Kovacs (Biro) Blanka, Corina Dobre, Florin Cheresteș, Gyorgy Flavius, Horia Krauss, Grubisics Levente, Szasz Csaba, Fesus Árpád, Kovacs Zsolt, Nemethi Katalin, Gere Katalin, Alina Otilia Bujancă, Vasilica Răileanu, Adela Ancuța, Ticuță Ungureanu, Vlad- Andrei Manolăchescu, Debreczeni Hajnalka etc.”, a mai subliniat Daniel Santa.

Radio Astra există şi acum prin oamenii pe care i-a format

Radio Astra a fost un început pentru mulţi tineri, care acum sunt oameni de presă adevăraţi, în judeţ sau în ţară. După exemplul dat de echipa radio Astra, şi mai multe idei, proiecte şi activităţi au prins curaj şi continuă să transforme societatea covăsneană.

Ca o paralelă între mass-media de acum şi cea din urmă cu 20 de ani, Kovács Bíró Blanka spune că deşi condiţiile de lucru sunt mai bune în prezent, timpul pe care îl acordăm relaţiilor umane dintre colegi a scăzut considerabil. „Acum există mai mult profesionalism, dar atunci era mai mult entuziasm. Sau noi eram mult mai tineri. S-a divizat presa locală, suntem mai multe echipe pe piață. Cumva avem timp mai puțin să stăm la povești, deși acum avem condiții de lucru mult mai bune. Dar poate sunt eu foarte subiectivă, anii de început a presei electronice locale înseamnă cumva tinerețea mea, iar acest lucru mă face să fiu nostalgică”, explică aceasta.

„Nu ştiu cât „a ieşit pe post” din nonconformismul pe care îl reprezentam (împreună cu colegii mei de atunci). Bazându-mă pe feedback-ul emisiunilor interactive şi nenumăratelor evenimente de anvergură organizate de noi (chefuri, serbări, etc. cu mii de participanţi), îmi place să cred că am oferit comunităţii ceva de neuitat. Am fost subapreciaţi (de către unii) şi supraapreciaţi (de către alții) în acelaşi timp. Amintirile ascultătorilor sunt deja stocate, sigilate şi arhivate. Sunt bine aşa cum sunt. Din fericire, cu trecerea anilor devin şi mai frumoase, şi mai preţioase. (...) Mulţumiri celor care au fost alături de noi pe acele vremuri. În ceea ce priveşte ascultătorii mai tineri, îmi pare rău că nu putem reda „feelingul” de atunci: ce a însemnat să fii om de radio, respectiv ascultător de radio în Sfântu Gheorghe, în a doua parte a anilor 90. N-am cum să le explic. Ce a fost, nu mai este, iar cuvintele nu sunt de ajuns”, punctează Szász Csaba.

Chiar dacă Radio Astra nu mai există în ziua de azi, acestuia îi revine cinstea de a fi ridicat ştacheta în ceea ce priveşte calitatea produselor din mass-media covăsneană. E la fel de important de remarcat că numeroasele posturi de radio existente azi în județ, dar și în general cei mai importanți oameni din mass-media covăsneană post-decembristă au o strânsă legătură cu fenomenul „Radio Astra” – locul în care totul a început și în care cu toții s-au format. „Astra” este, de asemenea, un exemplu clar din istoria oraşului care arată că atâta timp cât există entuziasm, o echipă curajoasă şi dorinţa de a schimba ceva în societate, în ciuda provocărilor, totul este posibil.