ACTUALITATE 9 septembrie 2011

”ARR nu este o instituţie de temut”

de Covasna Media | 941 vizualizări
Interviu cu directorul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Covasna, Gorschi Arpad. Când ne referim la instituţiile Statului, mulţi dintre noi au o atitudine sceptică. Iar dacă este vorba despre o instituţie de control, scepticismul se transformă adesea în neîncredere ori chiar frică

Interviu cu directorul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Covasna, Gorschi Arpad.

Când ne referim la instituţiile Statului, mulţi dintre noi au o atitudine sceptică. Iar dacă este vorba despre o instituţie de control, scepticismul se transformă adesea în neîncredere ori chiar frică, în vreme ce nu de puține ori angajaţii sunt priviţi ca nişte funcţionari corupţi. Această imagine nu este întâmplătoare, căci a fost creată în timp, prin exemple trăite de către noi toţi. Șeful Agenţiei Judeţene Covasna a Autorităţii Rutiere Române (ARR), Gorschi Arpad, ne-a vorbit despre dedesubturile activității unei instituții de control a Statului, încercând să schimbe o concepție totuși mult prea generalistă.

- Domnule director, v-aș ruga să ne vorbişi în primul rând despre priorităţile şi scopul instituţiei pe care o conduceţi?

- Mi-aş dori ca oamenii să înţeleagă în primul rând faptul că ARR nu este o instituţie care aleargă după şoferi numai pentru a-i amenda. Noi nu avem normă, target, nu primim procent din valoarea amenzilor date, aşa că scopul nostru nu este să speriem şi să amendăm. Ideal ar fi ca toată lumea să aibă actele în regulă atât în sectorul de transport de marfă, cât şi la transportul de persoane. Cea mai mare satisfacţie pentru noi este dacă trec câteva luni fără accidente, astfel că nu ne dorim altceva decât respectarea legilor, deoarece aici este vorba despre siguranţa şoferilor şi a celorlalţi participanţi în trafic.

- Cum vi se pare că a evoluat în ultimii ani acest segment al societăţii, transportul?

- În ultimii opt-zece ani, transportul din România a evoluat mult. Parcul auto este schimbat, iar acest lucru a dus şi la scăderea numărului de accidente. Sunt agenţi de transport care profită de ofertele de leasing şi îşi schimbă maşinile în permanenţă. Acest lucru este în opinia mea în beneficiul tuturor, pentru că o maşină nouă nu se compară cu una veche din niciun punct de vedere. Consider că această tendinţă de înnoire continuă şi va continua şi în următoarea perioadă.

- Consideraţi că munca de teren pe care o prestaţi este periculoasă?

- Pe teren de obicei iese o echipă formată din doi membri. Câteodată ieşim toţi patru, iar munca de teren nu este lipsită de pericole. Trebuie să fim atenţi pentru că maşinile circulă cu viteză mare pe lângă noi. Din păcate noi nu avem parcări speciale pentru control, aşa cum sunt în Germania şi Austria. Fiecare trebuie să aibă grijă de pielea lui.

- Care este atitudinea şoferilor opriţi în trafic de către dvs.? Încearcă să muşamalizeze eventualele nereguli?

- Şoferii sunt o categorie aparte de cetăţeni. Nu întâmplător se spune că există oamenii de rând şi... şoferii. Ei sunt întotdeauna cu un pas înaintea noastră. Află imediat dacă suntem în control pe teren, unde suntem, în special prin staţiile radio pe care le au instalate. Atunci când îi oprim, unii încearcă să „se spele”, inventează tot felul de scuze, pentru că din păcate se întâmplă ca amenda să fie scăzută din salariul şoferilor, ceea ce nu este corect. Alţii ne spun să îi amendăm liniştiţi, pentru ca măcar în urma amenzilor patronii vor înţelege poate că sunt reguli și legi care trebuie respectate. Întâlnim şi răspunsuri de genul: „degeaba le spun patronilor că merg prea mult, nu îi interesează. Ne plătesc pe kilometri, aşa că trebuie să mergem chiar dacă am încălcat timpul de conducere”, deci sunt situaţii şi situaţii. Dar se întâmplă foarte rar ca şoferii să fie agresivi. Vorbim frumos cu ei, pe limba lor, astfel că şi ei cooperează.

- Spuneţi-ne care este abaterea pe care o întâlniţi cel mai des?

- Nerespectarea timpului de conducere. Acum sunt două feluri de tahografe montate în TIR-uri, cele clasice, analog, şi cele digitale. Cu tahografele analog se poate manipula timpul de conducere, şoferii au metodele lor, cu magneţi, ne întâlnim deseori cu astfel de manevre. În cazul tahografelor digitale este mai greu să se modifice timpul de conducere înregistrat, dar se găsesc metode şi aici. Firmele de transport trebuie să elibereze certificate de atestare a activităţii pentru şoferi. Aceste certificate sunt deseori folosite ca şi mijloace de fraudă, pentru că în hârtie apare că şoferul în cauză a fost în ultimele săptămâni în concediu, aşa că poate liniştit să conducă. Lucrăm la o bază de date naţională pentru a-i identifica pe cei care se folosesc de astfel de certificate numai pentru a ne fenta. Baza de date este terminată la nivel judeţean, urmează ca informaţiile din judeţe să fie centralizate, şi astfel certificatul de atestare a activităţii, atât de preţios acum, îşi va pierde valoarea din punctul de vedere al patronilor de firme de transport.

- Povestiţi-ne o întâmplare mai deosebită de când lucraţi la ARR...

- Una dintre întâmplările de care îmi aduc aminte s-a întâmplat într-o după amiază de duminică. M-au sunat să mă deplasez la Oituz pentru că un şofer de microbuz a refuzat să oprească la apelul poliţiştilor de la Breţcu. Până am ajuns la faţa locului, agenţii de poliţie au reuşit să oprească microbuzul care transporta un grup de copii. Cei mici erau foarte speriaţi, s-a dovedit şi faptul că şoferul nu avea toate actele în regulă. Ideea era că acei copii trebuiau să ajungă la Galaţi, problema trebuia rezolvată. Nici profesorii care erau cu ei, nici elevii nu au vrut să se urce în microbuzul în cauză, aşa că am sunat la Sfântu Gheorghe, de unde a venit o maşină şi i-a dus pe toţi în siguranţă la Galaţi. Îmi aduc aminte cu drag de această întâmplare. Mi-am stricat după masa şi seara de duminică, dar faptul că acei copii speriaţi au ajuns acasă cu bine a compensat oboseala şi timpul pierdut.

- În această vară, ARR s-a implicat şi într-un proiect de educaţie rutieră pentru copii. Aveţi în plan alte astfel de acţiuni?

- A fost o experienţă de care îmi aduc aminte cu plăcere. Noi depindem în totalitate de Bucureşti, dacă Bucureştiul ne dă dispoziţie să ne implicăm în vreun proiect de educare, o vom face cu plăcere. Deocamdată nu avem informaţii de astfel de proiecte.

- Aveţi suficient personal pentru a vă putea îndeplini sarcinile de serviciu?

- De personal este nevoie întotdeauna. Acum suntem patru persoane care efectuează controale pe teren, şi trei colege care se ocupă de controlul şi acordarea licenţelor. De când s-au blocat posturile, o persoană a plecat de la noi, dar nu putem angaja pe nimeni în locul ei. Ne conformăm şi mergem înainte cu numărul de personal pe care îl avem.

- Era vorba că vă mutaţi din sediul actual - unde şi de când?

- Spațiul actual este destul de mic, de aceea am dori să ne mutăm într-un imobil mai mare. Date concrete încă nu am, avem promisiuni de la Centru, sperăm să se întâmple, dar unde ne vom muta şi de când, deocamdată nu vă pot spune.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
ac5ceptabil, 10 septembrie 2011
Toatä stima si respectul !!!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.