Numărul formularelor depuse la început de an aproape că s-a înjumătățit față de aceeași perioadă a anului trecut

În prima lună a anului 2018, numărul Formularelor 230, de donare a 2% din impozit pentru asociații, fundații, burse sau unități de cult depuse la ANAF Covasna aproape că a scăzut la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut. Legislația neclară îi face pe cetățeni și implicit pe reprezentanții ONG-urilor covăsnene să renunțe la drumul spre Finanțe, pentru că au ajuns la concluzia că efortul depus e mult mai mare decât beneficiile.

Ideea că poți să direcționezi 2% din impozitul tău pe venit către o bursă, un ONG sau o Biserică pare, la început, destul de bună. Până începi să o pui în aplicare. În ceea ce îl privește pe cetățean, acesta descoperă nu numai că nu va putea afla cum se cheltuiesc banii săi și dacă ajung unde trebuie, dar și că e necesar, în cel mai rău caz (pentru că nu toată lumea e familiarizată cu modalitățile online) să stea la coadă la Finanțe dacă vrea să depună un formular care nici măcar nu e obligatoriu.

Dar nici la ONG-uri situația nu e mai roz sau mai clară. Unora li se spune că pot să depună mai multe formulare semnate și completate de cetățeni, iar altora li se resping hârtiile pe motiv că fiecare donator trebuie să înregistreze formularul personal. Depinde, probabil, de funcționarul de serviciu.

Mai mult „bătălia” pentru cei 2% se dă între peste 2.000 de asociații, fundații, burse sau unități de cult covăsnene. Iar dacă luăm în considerare faptul că, potrivit ANAF Covasna, în 2017, până la data limită de 25 mai, au fost depuse doar 23.443 de formulare de la toată populația județului salariată sau pensionară,  nici nu e de mirare că donația de 2% arată ca o goană după „cai verzi pe pereți”.

Surprinzător nu este nici faptul că la nivelul județului Covasna, în perioada 1 ianuarie – 7 februarie 2018 s-au depus 254 de Formulare 230, față de 450 câte au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

Formularul 230 aproape că nu merită efortul  

Directorul uneia dintre cele mai cunoscute organizații non-guvernamentale din județ - Crucea Roșie Covasna, Papp Adolf, spune că a încetat să mai fie optimist cu privire la soarta organizațiilor non-guvernamentale din țară și implicit din județ, pentru că în loc să-și găsească rezolvare, problemele parcă se înmulțesc odată cu trecerea timpului.

În ceea ce privește Formularul 230, de donare a celor 2% din impozit, acesta spune că a ajuns la concluzia că banii câștigați din această sursă nu echivalează cu efortul depus în vederea obținerii acestor fonduri. Motivele pentru care în județul Covasna, dar nu numai, soluția donațiilor de 2% către ONG-uri nu funcționează sunt multiple, începând de la faptul că oamenii nu știu ce este acela un ONG, până la numărul mare de entități nonprofit, unități de cult, raportat la numărul mic de persoane care chiar redirecționează aceste fonduri de 2% sau chiar la faptul că se dau legi pe considerente politice, fără a se realiza înainte studii de impact sau alte analize cu privire la consecințele actelor normative.

„Oamenii nu prea știu ce înseamnă ONG, nu știu ce înseamnă firmă, instituție publică și așa mai departe. (...) Am făcut un sondaj la nivelul județului Covasna, din care a reieșit că 90% din persoanele întrebate cred că Crucea Roșie este o instituție publică, finanțată de stat. Peste 60 dintre respondenți au spus că suntem finanțați de stat, iar restul că primim bani de la Consiliul Județean sau Local. Efectiv, oamenii nu știu cum este organizat un ONG și cam ce face. Pe de altă parte, acești 2% pot fi direcționați către burse, activități ONG și Biserici. Numai în județul Covasna sunt peste 1.200 de Asociații și Fundații non-guvernamentale. Opțiunile oamenilor s-ar ridica undeva la peste 2.000 de variante de donare, numai în județul Covasna. (...) Paleta este așa de variată și diversificată, încât e greu să te decizi cui să dai”, a declarat,  pentru „Observatorul de Covasna”, directorul Crucea Roșie Covasna, Papp Adolf, care a spus că a observat de-a lungul timpului că oamenii preferă să doneze cei 2% din impozit mai degrabă Bisericilor sau asociațiilor de pe lângă unitățile de învățământ.

Mai mult, poate să dureze până la un an de la depunerea formularului și până când banii ajung în conturile organizațiilor, mai spune Papp Adolf. „Banii ajung după un an de zile. (...) Vă dați seama că dacă faci o campanie sau ceva, până ajung banii la tine și habar n-ai câți bani o să ajungă, pentru că sunt unii care semnează peste tot, la toate asociațiile, nu te poți baza. (...)  Nu prea merită să depunem foarte mult efort”, a mai completat Papp Adolf, care a mai explicat că o problemă a acestei proceduri este chiar faptul că donatorii nu pot să vadă cum s-au investit banii donați.

„Omul nu știe unde se duc banii, mai mult decât că primește ONG-ul. Dar nu are un feedback, nu are nimic. Iar ca ONG nici nu ai cum să dai feedback, pentru că nu știi de la cine ai primit banii. Noi avem un raport anual pe care îl publicăm online în care explicăm ce și cum, dar sumele sunt așa de mici că abia ne ajunge să plătim o lună la gaz sau la curent”, a spus directorul de la Crucea Roșie Covasna.

„Nu cred că ceva se va schimba în bine, sincer să fiu. Mi-am pierdut speranța. Aștept de 20 de ani și lucrurile se înrăutățesc, nu se îmbunătățesc din perspectiva a ceea ce înseamnă ONG-uri. (...) Normal că dacă pui omul să depună el însuși declarația, nimeni nu merge. (...) Eu, din câte știu acum se poate merge și din partea organizației cu mai multe formulare, pentru că acolo nu se cere semnătură, nimic”, ne-a mai spus Papp Adolf.

Nici organizațiile non-guvernamentale mai mici sau proaspăt înființate nu mai speră la buget din cei 2% din impozit.  

„Din păcate banii proveniți din formularele 230 sunt plătiți cu întârzieri - am aflat de la mai mulți colegi care au un ONG. Deoarece asociația mea a fost înființată în luna aprilie 2017, nu am putut să depun decât vreo 5 formulare - restul oamenilor deja au donat pentru alte organizații. Speram ca în 2018 o să am timp destul pentru a strânge un număr mai semnificativ de donații, însă am aflat că aceste formulare nu mai sunt acceptate de la reprezentanții ONG-urilor, ci trebuie depuse personal, ori cu împuternicire făcută la un notar public. Oamenii nu au timp pentru a sta la coadă, unul câte unul. Deci, vom pierde această posibilitate. O altă știre tristă este faptul că firmele care au cifra de afaceri sub 1 milion de euro, nu mai pot oferi 20% din impozit ca sponsorizare. Astfel, firmele mici nu sunt motivate să sprijine munca ONG-urilor”, ne-a declarat și președintele Asociației Izsák, Arnold Izsák.

Pe de altă parte, un alt președinte de ONG din Sfântu Gheorghe ne-a spus că a întrebat la Finanțe dacă poate depune în numele donatorilor declarațiile și că i s-a comunicat „că nu trebuie mers personal pentru depunere. Poate veni cineva din partea Asociației pentru depunere”.

Contradicția dintre aceste păreri, dar și scăderea drastică a formularelor depuse de la începutul anului față de aceeași perioadă a anului trecut, ne-au făcut să ne întrebăm cum e situația la fața locului, așa că ne-am dus la ANAF, în calitate de simpli cetățeni, să întrebăm și să aflăm ce e de făcut cu formularul 230.

Experiment la ANAF Covasna

Cum, din păcate, era și de așteptat, am fost plimbați pe la trei ghișee, de la o coadă ce părea interminabilă la alta asemenea, pentru ca în final să plecăm la fel cum am ajuns: nelămuriți.

Funcționara ne-a dat, în grabă, formularul 230 pe care să îl completăm. Ne-a spus că trebuie să îl predăm personal. Întrebată însă dacă putem, ca în anii trecuți, să îl depunem prin intermediul ONG-ului, nu a putut să ofere un răspuns lămuritor.

„La ce coadă e aici, sincer, nu prea îți arde de stat pentru un formular care nu e obligatoriu. Cred că interesul e să nu se doneze cei 2%, altfel nu-mi explic”, ne-a spus o persoană care a asistat la discuțiile noastre despre cum, din cauza neclarităților și a lipsei de organizare, vor pierde organizațiile non-guvernamentale fonduri pe care le-ar putea folosi în ajutorarea nevoiașilor.

ANAF Covasna: formularele se depun și online sau prin poștă

La o solicitare scrisă din partea cotidianului „Observatorul de Covasna”, ANAF Covasna ne-a răspuns că formularele 230 pot fi depuse la ghișeu, prin poștă și prin Spațiul Privat Virtual.

„Potrivit  prevederilor  O.A.N.A.F  nr. 3695/2016  pentru  aprobarea  formularelor privind definitivarea impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice, formularul 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”, se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor  și/sau venituri din pensii, împreuna cu anexele completate, dacă este cazul, în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

Vă aducem la cunoștință că, Agenția Națională de Administrare Fiscală a pus la dispoziția persoanelor fizice un serviciu informatic gratuit, numit „Spațiul Privat Virtual” disponibil 24 de ore din 24, prin intermediul site-ului ANAF: www.anaf.ro. Serviciul „Spațiul Privat Virtual” constă în punerea la dispoziția persoanelor fizice a unui spațiu virtual prin intermediul căruia se efectuează comunicarea electronică a informațiilor înscrisurilor între Agenția Națională de Administrare Fiscală și persoana fizică în legătură cu situația fiscală proprie a acesteia.

Prin accesarea  SPV,  contribuabilii pot dispune de o serie de servicii fără a mai fi nevoiți să se deplaseze la organul fiscal. Astfel, contribuabilii au posibilitatea să transmită sub formă electronică formularul 230”, arată răspunsul scris al ANAF.

Doar 30% dintre persoanele fizice redirecționează 2%

Statisticile arată că doar 30% dintre persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau alte surse direcționează 2% din impozitul pe venit asociațiilor neguvernamentale, iar după cum se vede, cifrele, și așa foarte mici, par să fie în scădere. Pe de altă parte, potrivit Curții de Conturi, instituție citată de Profit.ro., peste 1,6 miliarde de lei au ajuns în 2016 prin sumele redirecționate din impozitul pe profit și pe venit către fundații și asociații nonprofit, fără a exista certitudinea utilizării în scopurile asumate de entitățile beneficiare.

O inițiativă de altfel bună, care, gândită până la capăt ar fi putut salva vieți și schimba destine, se  pierde așadar în mecanismul care în loc să unească oamenii în scopuri caritabile, îi dezbină și îi face neputincioși.