Județul Covasna va realiza un acord comun de cooperare cu regiunea autonomă din Italia

Județele Covasna, Harghita și Mureș au făcut joi, 21 februarie, un pas uriaș, oficial, în apropierea de regiunea autonomă, considerată un model de urmat, Tirolul de Sud din Italia. O conferință despre idealuri și dorințe privind conviețuirea și dezvoltarea economică s-a încheiat cu semnarea Declarației de intenție pentru elaborarea acordului comun de cooperare între cele patru unități administrative.

Anunțată oficial abia marți, conferința bilingvă (maghiară și germană) de joi de la Consiliul Județean (CJ) Covasna s-a ținut în prezența a aproximativ 50 de persoane, printre care și primari covăsneni, funcționari publici, consilieri județeni, respectiv chiar angajați ai instituției gazdă.

Discuțiile s-au concentrat pe obiectivele viitoarei colaborări între județele Covasna, Harghita, Mureș și Tirolul de Sud, respectiv dezvoltarea economică și pacea interetnică, importanța aderării la un limbaj comun, avantajele autonomiei teritoriale și abordarea acesteia ca o soluție care să aducă prosperitate și bună-înțelegere între oameni. Însă nu s-au rezumat doar la atât.

 „Autonomia rezolvă două probleme importante”

Deschiderea evenimentului a fost făcută de gazda acțiunii, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor. Discursul său s-a concentrat pe asemănările dintre cele trei județe românești, Covasna, Harghita și Mureș, și regiunea din Tirolul de Sud, punctând, printre altele, identitatea mai mult rurală, locațiile bune, oamenii harnici, „care își doresc să fie liberi”. Și datele istorice au presărat discursul președintelui CJ Covasna, moment în care a punctat că anii 60 – 70 au fost cei care au făcut ca în ciuda multiplelor asemănări, regiunea maghiară din România și Tirolul de Sud să pornească pe „drumuri diferite”. Unii spre autonomie, alții spre „opresiune”, după cum s-a exprimat Tamás Sándor.

„Sunt convins că autonomia rezolvă două probleme: pacea interetnică și dezvoltarea economică. Ceea ce ne dorim și noi, locuitorii Ținutului Secuiesc în urma cooperării cu Tirolul de Sud este: schimb de experiență în turism, agricultură, agroturism, sisteme de cooperativă, brand local și regional, educație și dezvoltare regională”, a spus președintele CJ Covasna, care a punctat că este nevoie să „vedem avantajele descentralizării”.

„Toți lucrătorii din administrația publică locală ar trebui să cunoască limba maghiară”

Comparativ cu discursul guvernatorul adjunct al Guvernului Autonom al Provinciei Bolzano din Tirolul de Sud, Daniel Alfreider, care a transmis, în linii mari, că doar odată cu pacea poate să vină și prosperitatea economică, discursul președintelui Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba a fost unul care a scos în evidență mai degrabă situațiile care despart decât apropie și nu s-a sfiit să vorbească despre „discriminările făcute de Instituția Prefectului”.

„Dacă Ceaușescu nu a reușit să ne înfrângă, probabil că nimeni nu o va face”, a mai spus acesta.  

Problemele de comunicare și de limbă au fost de asemenea abordate în cadrul discursului liderului CJ Harghita, punctând că limba maghiară ar trebui să fie vorbită de toți lucrătorii din administrația publică locală pentru a se evita astfel episoade discriminatorii.

„Comunitatea românească ar trebui să fie interesată să vorbească limba maghiară”, a punctat Borboly Csaba.

Nu în ultimul rând, președintele Consiliului Județean Harghita a mai spus că lucrează la un Codex de conviețuire, pe care îl va aduce la bun sfârșit, în ciuda împotrivirilor prefectului.

„Economia nu are etnicitate. Comunitatea românească care trăiește aici va privi Ținutul Secuiesc ca patria lor atunci când proiectele din regiune vor fi privite ca ale lor”, a mai spus, în final, liderul CJ Harghita.

„Uniunea Europeană nu vrea să ajute”

La microfon a urmat președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, iar după acesta, președintele Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), Lóránt Vincze. Mesajele transmise de aceștia au fost similare: că Uniunea Europeană nu se implică suficient în rezolvarea problemelor minorităților, că limba comună este baza dezvoltării, dar și că locuitorii din Ținutul Secuiesc vor să își ia propriile decizii.

„Investiți să rezolvați conflictele; drumul spre autonomie este un drum pacifist”

Guvernatorul adjunct al Guvernul Autonom al Provinciei Bolzano, Tirolul de Sud (Italia), Daniel Alfreider le-a spus celor prezenți despre istoria care stă în spatele formării regiunii în care trăiesc în armonie italieni, germani și ladini, prilej cu care a punctat că abia după ce s-a ajuns la pace, în 1992, a început drumul spre dezvoltarea economică, în ciuda faptului că autonomia se pronunțase încă din 1972.

„Încercați să investiți în a rezolva conflictele. Este necesară o mentalitate dezvoltată și în majoritate, nu doar în minoritate”, a spus acesta în discursul său.

Totodată, a explicat și faptul că „descentralizarea este un cuvânt cheie”, dar și că „fiecare decizie luată trebuie să fie foarte aproape de comunitate”. În acest sens, guvernatorul adjunct a dat drept exemplu soluția ca numirea unei străzi să fie făcută chiar de locuitorii acesteia sau ca școlile să aibă puterea să se auto-organizeze.

„Este dificil să faci toate aceste lucruri de la o zi la alta. Trebuie timp”, a subliniat Daniel Alfreider, care a adus în rețeta succesului, pe lângă răbdare, și instituții competente, specialiști, înțelegere și nu în ultimul rând, autonomie economică.

„Trebuie să avem puterea să ne organizăm, nu doar să așteptăm ajutor din afară”, a mai spus vice-guvernatorul, care a punctat, în repetate rânduri, că „drumul spre autonomie trebuie să fie pacifist. Asta trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea”.

Evenimentul s-a încheiat după semnarea Declarației de intenție pentru elaborarea acordului de cooperare și după o scurtă sesiune de întrebări și răspunsuri.

Declarația s-a constituit pe baza mai multor argumente care fac utilă cooperarea între regiunile italiene și românești, printre care scopul „de a spori dezvoltarea economică regională, cooperarea și schimb de bune practici în următoarele domenii principale: educație, turism, agricultură, sisteme de cooperare, branduri locale și regionale”.

Declarația mai prevede că semnatarii se angajează „să demareze procedurile necesare pentru a elabora un acord de cooperare care, după ce va fi aprobat și adoptat de hotărârea Consiliilor Județene și de către autoritățile din fiecare stat membru, în conformitate cu legislația statelor respective, va servi drept temei juridic pentru atingerea obiectivelor comune menționate”.

Reprezentanții comunității românești au lipsit de la eveniment

Cu toate că evenimentul a fost unul deschis publicului, iar traducerea s-a făcut în căști pentru fiecare dintre cei prezenți, de la acțiunea care a vizat și o dezbatere, pe marginea unei sesiuni de întrebări și răspunsuri vizavi de autonomie și implementarea acesteia, au lipsit reprezentanții comunității românești.

Totuși, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Marian Știopu a spus, pentru OBSERVATORUL DE COVASNA, că organizația va analiza în perioada următoare cele discutate joi la Consiliul Județean și, dacă va fi cazul, va ieși cu o luare de poziție în acest sens.

Între timp, reprezentanții județului Covasna au anunțat că vor iniția și procesul de înfrățire oficială cu Tirolul de Sud.