În urma unor solicitări conform legii, am aflat ce „scoruri” arată fluturașii de salariu ai celor mai importanți bugetari din județ

Beneficiind de dreptul acordat de Legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, am solicitat și am aflat cât câștigă edilii din câteva orașe din județul Covasna, după ce a intrat în vigoare noua Lege a salarizării unitare. Deși am încercat, nu am primit răspunsul așteptat de la toți cei pe care i-am vizat, însă informațiile primite sunt suficiente pentru a ne face o imagine de ansamblu asupra sumei cu care se plătește din bani publici munca celor ce și-au asumat roluri cheie în administrația publică locală și județeană.

Scurta noastră „investigație” vizează în primă fază salariile nete, adică banii pe care îi primesc în mână aleșii sau angajații din Primăriile orașelor Sfântu Gheorghe, Covasna, Întorsura Buzăului și Târgu Secuiesc, și cei ai Consiliului Județean Covasna.

Dacă de la primele două instituții răspunsurile au venit clar, concret și fără ezitări, de la celelalte am aflat, după insistențe, fie că nu s-au votat noile grile în Consiliile Locale, fie că e mai complicat decât pare, fie că trebuie să stăm la coadă, ca toată lumea (chiar dacă suntem reprezentanții presei) și să aflăm când se vor afișa pe site.

2.000 de euro. Atât primește lunar Antal Árpád

Încă de lunile trecute, când nu era 100% sigur că noua lege a salarizării va fi aprobată, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, spunea că salariile mărite ale angajaților se vor acorda pe baza unor criterii de performanță și că acestea s-ar putea chiar și reduce, dacă un angajat nu își face datoria conform solicitărilor. Ba, mai mult, chiar îndemna cetățenii să facă sesizări, dacă nu sunt mulțumiți de activitatea funcționarilor publici, ceea ce înseamnă că pot depune asemenea sesizări şi în cazul în care nu sunt satisfăcuți de prestația edilului însuși.

În cazul Primăriei Sfântu Gheorghe, diferența dintre cel mai mare și cel mai mic salariu este de aproximativ 8.000 de lei.

Cel mai mare salariu din instituție îl are primarul reședinței de județ, respectiv un venit net lunar de 9.153 de lei. Viceprimarii câștigă în fiecare lună câte un salariu de 8.136 de lei, în vreme ce secretara municipiului are un venit de 7.138 de lei pe lună.

În lista celor mai bine plătiți din Primăria Sfântu Gheorghe se mai numără arhitectul-șef (6.637 de lei), directorii executivi de grad II (care câștigă exact cât arhitectul-șef) și directorii executivi de grad I (5.603 de lei).

Directorii-adjuncți și șefii de secție câștigă câte 3.566 de lei, respectiv 3.382 de lei.

Șefii serviciilor, șefii de birou și auditorii câștigă tot peste 3.000 de lei (respectiv 4.323 de lei, 3.719 de lei și 3.166 de lei).

Consilierii juridici din cadrul Primăriei Sfântu Gheorghe au salarii cuprinse între 2.918 lei și 2.036 de lei.

Cel mai mic salariu din această primărie este cel al unui muncitor necalificat de grad I, care câștigă 1.147 de lei net pe lună.

Covasna, un model de eficiență și bun-simț

De apreciat, din capul locului, este faptul că funcționarii de la Primăria Orașului Covasna au fost cei mai prompți când a venit vorba de a răspunde solicitării noastre. Fără ezitări, fără complicații și fără comentarii negative, în mai puțin de o săptămână am primit toate informațiile solicitate, deși legea lasă pentru asemenea răspunsuri un răgaz de 30 de zile.

În ceea ce privește salariile aferente lunii iulie, de când a intrat în vigoare noua lege a salarizării, am aflat că primarul orașului Covasna a încasat 6.101 lei. Salariul net al viceprimarului, în aceeași lună, a fost 5.085 de lei, exact cât cel al secretarei orașului şi al directorului executiv.

Un director executiv adjunct la Primăria Orașului Covasna câștigă 4.679 de lei, în vreme ce un șef de serviciu câștigă 4.093 de lei.

Cel mai mic salariu din Primăria Orașului Covasna este 1.261 de lei și îi revine unui muncitor  necalificat de grad zero.

Se observă, așadar, o apreciere suplimentară a muncii prestate de o persoană aflată pe o poziție de acest gen în administrația locală a orașului Covasna față de Sfântu Gheorghe, unde, încadrat cu un grad superior, un muncitor necalificat primește o remunerație cu cel puțin 100 de lei mai mică.

Primăria din Întorsura nu are buget pentru măriri salariale

La Primăria Întorsura Buzăului lucrurile stau puțin diferit. După o mărire de peste 11% a salariilor în luna iunie, primarul Leca Băncilă a stabilit că bugetul local nu va face față încă unei măriri în iulie, așa că în Consiliul Local s-a hotărât, desigur, nu în unanimitate, ca în proporție de 99,99% să nu se mai modifice grila de salarizare. Acest lucru i-a nemulțumit pe unii angajați, însă primarul susține că, spre deosebire de alții, el nu vrea sacrificarea bugetului de investiții și dezvoltare pentru acoperirea salariilor.

„Coeficienții au rămas 99,99%, aceiași. Era o eroare la cineva, am identificat-o și corectat-o. Astfel, s-a aprobat această hotărâre, dar fără avizul de legalitate al secretarei. În 30 iunie eu am propus o creștere, în limita banilor pe care îi avem, nici mai mult, nici mai puțin. (...) Aşadar, am aprobat o creștere de 11,1% din banii existenți în bugetul de salarizare al Primăriei, niciun leu adus prin rectificare de buget de la dezvoltare. Nu sunt dispus să omorâm dezvoltarea numai ca să mărim salariile. O să măresc și la primărie salariile sub forma sporurilor, în momentul în care voi avea bani, dar nu din banii pentru dezvoltare. (...) Am rămas în limitele bunului-simț. Atâta pot, 11,1%. (...) Cred că un salariu de 4.000 de lei net pentru un director din Primărie e un salariu bun. (...) E maximum ce se poate da”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, primarul orașului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

La Târgu Secuiesc, problema salariilor nu este încă soluționată

Nici la Târgu Secuiesc aleșii locali nu par să se grăbească să își mărească salariile.

„Miercuri avem ședința Consiliului Local în care vor fi aprobate salariile nete conform noii grile de salarizare, până atunci nu putem să vă comunicăm salariile nete din cadrul primăriei”, este răspunsul primit luni, 4 septembrie, de la reprezentanții Primăriei Târgu Secuiesc.

Consiliul Județean Covasna profită la maximum de litera legii

Indirect, Consiliului Județean Covasna a făcut apel la puterea noastră de așteptare. În loc să ne trimită un tabel cu salariile angajaților, ne-a solicitat să revenim în data de 30 septembrie 2017, când legal este și ultima zi în care instituțiile statului pot afișa pe site-uri informațiile în discuție.

„În consecință, în data de 30 septembrie 2017, o listă cu salariile de bază și alte drepturi salariale, după caz, aferente fiecărei funcții din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Covasna, va fi afișată la sediul și pe site-ul Consiliului Județean Covasna”, arată răspunsul la solicitarea noastră.

În condițiile în care multe instituții publice din județ, iar în acest exemplu se găsesc multe primării, nu au site-ul actualizat de foarte mulți ani (2012 – 2013, chiar), ar fi o surpriză de proporții să vedem aceste informații făcute publice, la timp, conform legii.

Este bine cunoscut faptul că eficiența angajaților la stat este destul de greu de măsurat, însă, judecând după salariile (consistente) pe care le primesc toți cei ce lucrează în administrația publică din județ, am putea trage concluzia că aceștia reușesc să dea randament maxim respectând cu strictețe ora de plecare, respectiv ora 16:00 (după care se așterne o liniște mormântală peste instituțiile care își închid, nemțește, ușile).

Pe de altă parte, ne exprimăm speranța că, în calculele măririlor salariale, autoritățile au făcut eminamente uz de rațiune și nu s-au raportat la propriile nevoi, așa încât să nu ajungă în situația ingrată în care s-au trezit reprezentanții administrației locale din alte zone (și chiar cei ai Guvernului), care, după ce și-au mărit salariile, și-au dat seama că nu au de unde să le plătească. În acest caz am asista la un scenariu demn de o comedie neagră.

Interesul nostru pentru salariile din administrația publică a județului nu se oprește aici, motiv pentru care următorul obiectiv este acela de a investiga și zonele rurale, cu același scop, de a afla cu cât sunt remunerați cei care muncesc, cel puțin teoretic, doar pentru interesul cetățenilor contribuabili.