SOCIAL 20 februarie 2019

Poate sau nu poate comunitatea românească din județele Covasna, Harghita și Mureș să influențeze conturul viitorului?

de Covasna Media | 609 vizualizări

La Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, în data de 26 ianuarie 2019 a avut loc, în organizarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), în prezența și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei,  întâlnirea reprezentanților comunităților românești din cele trei județe. În redactarea documentelor prezentate la această întâlnire, FCRCHM a ținut seama de prioritățile comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, contorizate pe baza răspunsurilor primite la un chestionar direcționat, la începutul lunii decembrie 2018, către conducătorii principalelor asociaţii nonguvernamentale, primari români, protopopi şi preoţi ortodocşi, directori ai unor instituţii de cultură și ai şcolilor cu predare în limba română, consilieri judeţeni, conducători ai unor instituţii deconcentrate, lideri judeţeni ai principalelor partide politice.

Întrebările chestionarului au cuprins o gamă diversă de domenii (câteva exemple): Ce obiective prioritare ar trebui să cuprindă o viitoare strategie de dezvoltare durabilă a regiunii Carpaților de Curbură?; Care sunt modificările ce ar trebui efectuate în structura instituțiilor publice locale, județene și centrale, pentru a putea asigura cadrul instituțional necesar păstrării și afirmării identității românești, în județele în care românii sunt numeric minoritari?; Enumerați obiectivele și lucrările de investiții din localitatea Dvs. care au nevoie urgentă de cuprinderea în programele de finanțare; Ce considerați că ar trebui întreprins pentru contracararea eficientă a ofensivei mediatice maghiare referitoare la istoria românilor și la realitățile prezente din Transilvania?; Care sunt reglementările legislative care trebuie adoptate sau modificate, ale căror prevederi să asigure dezvoltarea economică, socială și culturală a comunității Dvs, precum și păstrarea și afirmarea identității românești, în județele în care românii sunt numeric minoritari?), iar respondenții au provenit de la oameni „implicați în viața cetății”, din mai multe categorii socio-profesionale și funcții publice (primari, consilieri locali și județeni, președinți ai asociațiilor membre ale FCRCHM; profesori, ingineri, medici etc.).

Din prelucrarea răspunsurilor la întrebările din chestionar  s-au desprins concluzii importante, din care prezentăm câteva. De la început, trebuie precizat faptul că am avut un chestionar foarte greu de prelucrat deoarece, sociologic vorbind, toate întrebările sunt de tip deschis, ceea ce te pune în fața a câtorva sute de opinii, păreri și variante imposibil de închegat în concluzii ferme. Totuși răspunsurile sunt sintetizate și ordonate în material pe domenii, niveluri de competență instituțională și pe cât posibil logic.

Deși în răspunsuri sunt idei de investiții pentru vreo 30 de ani, câteva concluzii generale se impun totuși – și o facem cu oarecare tristețe, întrucât din punct de vedere al mentalității domină viziunea paternalist-pasivă, caracteristică statului asistențial: unitățile economice și locurile de muncă trebuie create de stat (ceea ce nu mai e posibil în economia de piață); cineva trebuie să aibă grijă de noi, să ne apere și să ne îmbărbăteze, în vreme ce adversarii noștri ar trebui puși la punct și pedepsiți de organele de ordine; iată viziuni care se apropie de imaginea statului paternalist. Avem în acest document mai mult un repertoar de dorințe și de lucruri care trebuie făcute de alții; problemele economice ridicate, reale și dureroase, sunt valabile și pentru Teleorman și pentru Vaslui, doar că statul s-a retras din economie și nu va mai reveni – o dată pentru că n-are voie, conform Tratatului UE, a doua oară pentru nu mai este capabil s-o facă. Sugestiile de dezvoltare în baza economiei tradiționale – lână, piatră, lemn – sună foarte bine, dar exprimă oarecum și falia între generații – nimeni n-a amintit de informatică, cibernetică, robotică; nici Steve Jobs, nici Zuckerberg n-au ajuns multimiliardari cu torsul lânii, asta era în Anglia o industrie de secol XVII-XVIII.

Ideea este că trăim într-un spațiu de luptă, unde învingătorii domină. Cum să câștigi respect, întreb, dacă de 20 de ani, la 1 Decembrie, pe cea mai lungă și aglomerată arteră din Miercurea Ciuc, fostă Florilor actuală Kossuth, există expuse 2 drapele naționale? Zeci de familii locuiesc acolo, oameni cu funcții, mulți militari, grade mari, polițiști etc. Dacă în 20 de ani n-a apărut al treilea drapel – ce trebuie să facem? Până la urmă, oamenii trebuie să și merite să lupți pentru ei! Dacă majoritarii zonei văd că atâta curaj n-avem, să arborăm o zi pe an cele trei culori, în vreme ce ei se expun justiției și amenzilor cu arborări ilegale, firește că nu ne mai bagă în seamă.

Pe de altă parte: concetățenii maghiari, în percepția noastră, sunt mai descurcăreți, economia de piață se potrivește mai bine firii lor, religiile protestantă și catolică cultivă omul activ și luptător, iar religia ortodoxă omul contemplativ și pasiv. Am văzut însă mai sus că maghiarii și secuii își prezervă caracteristicile identitare nu prin mijloace proprii, ci prin mijloace materiale, recte fonduri, oferite de stat: cel român și cel maghiar; inclusiv fondurile din surse ale consiliilor județene și administrației locale sunt repartizate tot din veniturile statului. Doar că ei au dreptul să fie asistați, pentru că oficial sunt declarați minoritari.

Există o asociație maghiară, Átlátszó Erdély Egyesület, care a câștigat în instanță ca UDMR să facă publică destinația a 28 milioane de euro primiți în 6 ani (2011-2017) ca sprijin financiar guvernamental destinat comunităţii maghiare pe baza legii 544/2001 – o medie de 4,6 milioane euro/an. Dar sumele cresc constant, niciodată nu sunt mai mici decât în anul precedent. Evident, UDMR a rămas la fel de opac. Ca atare, nu știm câți bani a primit comunitatea maghiară înainte de 2011, nu știm cât a primit în acești ani de la Budapesta. Putem estima cam la 46 milioane de euro fonduri primite în ultimii 10 ani numai de la statul român. Imaginați-vă ce ar fi putut face pentru conservarea și întărirea identității românii din cele trei județe cu această sumă! Când am propus profesionalizarea măcar a secretariatului tehnic al Forumului am avut în vedere cine ne stă în față: în 2015 UDMR avea 150 de angajați, între care 30 de operator calculator, o forță pentru propaganda on-line – și 11 ziariști pentru comunicare și propagandă generală; un redactor avea salariul de 3.466 de lei, neîntâlnit nici la redactorii șefi din presa română din Harghita-Covasna. Președinția UDMR are angajați 31 de referenți. Ecartul dintre dotările umane și tehnice, dintre posibilitățile materiale ale comunității românești și ale celei maghiare se mărește an de an, a devenit practic irecuperabil – și asta nu înțeleg guvernanții – că ne-au adus aproape în situația dinainte de 1918 cu banii din impozitele noastre.

Așadar nici maghiarii nu și-au însușit comandamentele statului liberal în care economia funcționează după legile pieții, comunitățile au grijă de ele însele și oamenii au grijă de ei înșiși. Doar că ei fac totuși ceva în plus față de noi: politică. Și o fac mai bine și mai eficient decât românii. Ajungem la vechea concluzie: ne trebuie în zonă oameni politici mai activi și mai deștepți – și, evident, patrioți. Pentru că maghiarii obțin aceste mijloace de la statul român, iar noi nu le obținem, deși ne considerăm îndreptățiți. Se știe că marja de acțiune a organizațiilor neguvernamentale este limitată nu doar de mijloacele materiale, ci și de legi și de conduita de bune practici instituită în Europa. Conlucrarea cu fratele mai mare, politicul, e necesară așadar ca să fim mai eficienți, cu condiția ca fratele mai mare să nu se comporte ca atunci când părinții nu-s acasă și să ne ia farfuria din față.

(Biroul de presă al  FCRCHM)

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.