Un miting pentru autonomia ţinutului secuiesc, la care vor participa câteva mii de persoane din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, va fi organizat pe 18 noiembrie, la Sfântu Gheorghe, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs.

Acesta a precizat că mitingul marchează împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc, iar la organizarea acestuia şi-au dat concursul toate partidele politice maghiare.

„Marcăm centenarul Consiliului Naţional Secuiesc, dar, în acelaşi timp, dorim să prezentăm opiniei publice, lumii întregi dorinţa de autonomie a ţinutului secuiesc, dorinţa secuimii ca drepturile ei să fie garantate prin legi şi instituţii. Consider că, într-un stat de drept, garantarea drepturilor prin lege e inevitabilă. Propunerea noastră e ca legea să suplinească înţelegerile uneori secrete dintre partidele politice. Am spus asta pentru că atunci poate o să înţeleagă şi concetăţenii noştri români că suntem cei mai loiali cetăţeni ai României, mai ales comparativ cu acele persoane care ar menţine reprezentarea vieţii comunitare a secuimii în zona înţelegerilor, pactelor interpartinice”, a declarat Izsak Balasz.

Acesta a apreciat că demersurile făcute în ultimii ani în scopul obţinerii autonomiei teritoriale a ţinutului secuiesc au înregistrat progrese vizibile, atât în rândul comunităţii maghiare, al clasei politice româneşti, cât şi pe plan internaţional.

„Am avansat, absolut. Dacă cineva deschide presa maghiară din România dinainte de 2003 nu găseşte mai nimic nici despre secui, nici despre autonomie, nici despre ţinutul secuiesc. Deci, în cadrul comunităţii maghiare am pus pe primul loc acest subiect. (...) în 2003, când am organizat şedinţele de formare a Consiliului Secuiesc (...) ne-au fost confiscate afişele şi am fost ameninţaţi cu închisoarea (...) De atunci şi până acum, lucrurile s-au mai schimbat, am înaintat de trei ori Parlamentului României proiectul de autonomie şi, în 15 ani, şi politicienii români au acceptat că a avansa un proiect de lege nu e o infracţiune (...) Anul acesta, în comisiile de specialitate ale Parlamentului am discutat cu politicienii români pe acest subiect şi, chiar dacă au fost în contradictoriu, discuţiile au diferit foarte mult faţă de cele din anii 2000 (...) Cât priveşte forurile europene, dacă în 2003 întrebau cine sunt secuii şi unde trăiesc ei, astăzi nu mai întreabă nimeni, ştiu foarte bine şi la Consiliul Europei şi la Parlamentul European, şi ştiu şi despre doleanţa noastră de autonomie”, a mai spus liderul CNS.