Retrospectiva celor 20 de ani ai protecției copilului din județul Covasna

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilui a sărbătorit ieri cu o conferință festivă 20 de ani ai existenței instituției. Numeroși invitați, foști și actuali funcționari, colegi, colaboratori au umplut sala mare din Biblioteca Județeana pentru a asculta retrospectiva acestor ani, dar și problemele care pot să arată chiar într-un viitor apropiat.

- Trebuie să spunem, județul Covasna a stat și stă și în prezent mult mai bine față de alte părți ale țării din această perspectivă - a fost ideea subliniată în mai multe rânduri în prelegerile de la conferința de ieri. Directoarea DGASPC, Vass Mária, fiind în această funcție de 19 ani din cei 20 ai insituției, a mărturisit: situația prezentă se datorează în mare măsură faptului că, prin sprijinul Consiliului Județean, s-au bucurat de o siguranță materială în tot acest timp. Tamás Sándor, invitat și el, a demonstrat că în această zonă a existat o sensibilitate socială încă din secolul XIX, când baronesa Szentkereszthy Stefanie și prefectul de atunci Potsa József au înființat case de copii pentru fete și băieți. Dincolo de acestea, o mare parte a bugetului anual al Consiliului Judetean, aproximativ 30-35 % (din totalul de 45-50 milioane euro) e destinat susținerii sistemului social din județ.

După cum a reieșit din retrospectiva prezentată de Vass Mária, pornind de la centrele de copii aglomerate moștenite din vremea comunismului situația s-a îmbunătățit permanent, azi majoritatea copiilor orfani sau părăsiți cresc in centre familiale, care sunt mai apropiate de viața reală, de modelul de familie care ar fi ideal de transmis, ideal de trăit. Între timp, cu ajutorul proiectelor Phare, al fundațiilor din țară și din străinătate, al multor ONG-uri care au completat serviciile oferite de sistemul de stat, s-au înființat centre de reabilitare pentru copii handicapați, centre de zi pentru ei, dar și pentru cei care se luptă cu sărăcia și nepăsarea părinților

Din 2005 Direcția pentru protecția copilului prin Ordin Guvernamental a primit în ingrijire și cazurile sociale ale aduților cu handicap, fără adăpost, al mamelor minore sau nevoite să fugă de violența domestică, al bătrânilor rămași singuri, fără resurse. Dacă acum 20 de ani direcția a asigurat 4 feluri de servicii și avea nouă angajați, acum au în grijă 1100 de copii și adulți, și 500 de angajați (inclusiv  asistenții maternali)

Participarea la 38 de proiecte europene au adus 4 milioane de dolari, care s-au investit în construcții și  renovări de centre rezidențiale (unul destinat activităților de reabilitare a copiilor cu dizabilități se va termina chiar la finalul acestui an).

Pe de altă parte, acest sistem se bazează pe oameni de suflet, psihologi, asistenți sociali, devotați muncii lor care înseamnă și o povară sufletească, stres zilnic datorită responsabilității, dilemelor și hotărârilor grele de adus. E greu și în familiile cu copii, dar cei din plasament au mai multe probleme, nevoi de natură sentimentală nesatisfăcute, după cum a mărturisit și conducătorul unei case familiale, Coman Ioan Florin, el însăși fiind cândva beneficiarul acestui sistem. Bazându-se pe „credință, voință, știință”, a ajuns să termine facultatea, și de 19 ani e educator al copiilor în care caută acea energie copleșitoare, care poate să îi ajute în zborul lor, în dezvoltarea talentelor cu care s-au născut.

Complexitatea problemelor cu care se confruntă în prezent sistemul social,  înseamnă multe decizii grele. Despre cazuri concrete a vorbit asistenta sociala Fazakas Rozalia, arătând ce mulți factori influențează a hotărâre de a se lua un copil în plasament.

În prezent se conturează noi sarcini și greutăți, situația fiind agravată de lipsa specialiștilor. Tinerii dependenți de droguri, cu tot mai multe disfuncționalități, care fug din instituții, numărul încă destul de mare al mamelor minore, al copiilor părăsiți înseamnă un spectru larg de probleme, care se cer rezolvate.

Bodor Tunde